1:29 Căci cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El,
Cu privire la Hristos. Expresia aceasta ar trebui legată direct de verbul ,,să pătimiţi”. Creştinul nu suferă din cauza lui, ci ca reprezentant al Domnului său. Ocara de care a avut parte Isus cade acum asupra creştinului; dar este tot atât de sigur că într-o zi va fi şi el părtaş la slava lui Hristos (Romani 8,17).
Vi s-a dat. Gr. charizomai, ,,a da din cu mână largă”, ,,a acorda un privilegiu” (vezi comentariul de la Luca 7,21). Religia creştină a sfinţit suferinţa, ea fiind îndurată de dragul neprihănirii (vezi comentariul de la Matei 5,10–12). Aici Pavel consideră că a suferi pentru Hristos este un dar generos, iar creştinul poate fi mândru că îl primeşte (vezi comentariul de la Filipeni 3,10; 2 Timotei 2,11.12; DA 225). Suferinţa, care adesea pare să-i fie sortită creştinului, e folosită de Dumnezeu pentru a-i desăvârşi caracterul şi a-l pregăti pe credincios pentru slava viitoare (vezi comentariul de la Romani 8,17).
Credeţi. Sau ,,să aveţi credinţă”. În ce priveşte importanţa credinţei pentru experienţa creştină, vezi comentariul de la Romani 4,3; compară cu Ioan 3,16.
Pătimiţi. [,,Suferiţi”, KJV]. Creştinii credincioşi, începând din timpurile apostolice, au suferit cu bucurie pentru Domnul (Faptele Apostolilor 5,41; 1 Petru 3,14; 4,12–14). Cei care vor da piept cu încercările zilelor din urmă trebuie să aibă acelaşi simţ al valorilor adevărate. Indiferent de cât de aspre au fost încercările lui Petru şi ale tovarăşilor săi, ele sunt doar o slabă oglindire a încercărilor din timpul sfârşitului. Numai cel pe deplin convins că a suferi pentru Hristos este cea mai mare onoare şi cea mai de preţ binecuvântare, va rămâne statornic atunci când se va dezlănţui furia neîmpiedicată a lui Satana.