1:11 plini de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.
Roada neprihănirii. [,,Roadele neprihănirii”, KJV; ,,Al dreptăţii rod” traducerea Niţulescu; ,,Roadele dreptăţii”, G. Galaction]. Dovezile textuale favorizează exprimarea ,,roada neprihănirii”. Măsura standard cu care Domnul Isus pune la probă caracterul este: ,,După roadele lor îi veţi cunoaşte” (vezi comentariul de la Matei 7,15–20). Dumnezeu vrea de la noi mai mult decât doar nevinovăţie; El se aşteaptă să dăm roade bune. Neprihănirea nu este doar absenţa păcatului, ci şi caracterul neprihănit al lui Hristos în viaţa credinciosului (vezi comentariul de la Matei 5,6.20). Toţi paşii precedenţi pentru care Pavel se ruga să aibă loc în viaţa lor aveau să-i ducă pe credincioşii din Filipi la o manifestare a purtării adevăratului creştin. Ei aveau să fie umpluţi de roadele acestea. Nu
o ramură ici şi acolo, ci toate ramurile trebuie să fie încărcate de roade bune.
Prin Isus Hristos. Pavel se grăbeşte să le reamintească filipenilor că doar prin Isus Hristos ar putea să aibă parte de neprihănire şi să facă fapte bune (compară cu Ioan 15,1–5; Romani 4,5). Prezenţa sau absenţa roadelor în viaţa creştinului depind de legătura sa cu Hristos. Roada acelei vieţi care rămâne în Isus este aceeaşi cu roada vieţii lui Hristos.
Spre slava. Dumnezeu este onorat cel mai bine prin viaţa sfântă a copiilor Săi (vezi comentariul de la Ioan 15,8; compară cu 1 Corinteni 10,31; Efeseni 1,12; 1 Petru 2,12).