1:13 Aş fi dorit să-l ţin la mine, ca să-mi slujească în locul tău cât sunt în lanţuri pentru Evanghelie.
Aş fi dorit. Gr. boulomai, ,,a dori”, ,,a avea dorinţa”. După el, Pavel şi-ar fi dorit ca ,,folositorul” Onisim să rămână la Roma ca ajutor personal al său. Pentru un lucrător bătrân, istovit de ani întregi de activitate intensă, serviciile unui prieten devotat n-ar fi putut fi măsurate în bani sau în altceva. Totuşi, deşi Pavel avea să piardă mângâierea prezenţei lui Onisim, urma să fie răsplătit lăuntric prin împăcarea celor doi prieteni ai săi. În consecinţă, Pavel nu trebuia să îngăduie ca nevoile sale personale să se aşeze în calea unor probleme mai importante, care urmăreau o biruinţă spirituală, sau să aibă îndrăzneală să se atingă de drepturile lui Filimon, proprietarul legal al lui Onisim.
În locul tău. Apostolul sugerează cu tact că Filimon considera serviciul adus lui Pavel ca una dintre cele mai mari onoruri ale vieţii, că, dacă ar fi fost în stare, el însuşi s-ar fi îngrijit de Pavel aşa cum făcuse Onisim. Din această cauză, Filimon nu numai că s-ar fi bucurat de serviciul minunat săvârşit de Onisim, ci i-ar fi şi fost recunoscător lui Onisim a slujit în locul lui.
În lanţuri pentru Evanghelie. Compară cu v. 1, 10. Aceasta este o altă aluzie la faptul că, deşi serveau amândoi aceluiaşi Stăpân, Pavel suferea neplăcerile din închisoarea romană, în timp ce Filimon se bucura de libertate şi de binecuvântările lucrării apostolului. Mila delicată a lui Filimon (v. 5–7) avea să-l facă să înţeleagă repede răspunderea pe care o avea faţă de veneratul său prieten.