36:1 Căpeteniile familiei lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, dintre familiile fiilor lui Iosif, s-au apropiat şi au vorbit înaintea lui Moise şi înaintea mai marilor peste casele părinteşti ale copiilor lui Israel.
Familiei lui Galaad. Aceşti oameni reprezentau cealaltă jumătate a seminţiei lui Manase, care nu se aşezase pe partea de est a Iordanului, în ţara Galaadului, dar care aveau să primească moştenirea lor în ţara Canaanului.
Au vorbit înaintea lui Moise. Aceasta a fost o întâlnire cu Moise într-o mare adunare (cap. 27,2).
36:2 Ei au zis: Domnule, ţie ţi-a poruncit Domnul să dai copiilor lui Israel ţara ca moştenire prin sorţi. Tu, domnule, ai primit de asemenea poruncă de la Domnul ca moştenirea fratelui nostru Ţelofhad, s-o dai fetelor lui.
Prin sorţi. Vezi cap. 26,52-55.
36:3 Dar dacă ele se mărită după unul din fiii altei seminţii a copiilor lui Israel, moştenirea lor va fi ştearsă din moştenirea părinţilor noştri, şi adăugată la a seminţiei din care vor face parte; şi astfel moştenirea care ne-a căzut nouă la sorţi se va micşora.
Ştearsă din moştenirea părinţilor noştri. Aceasta a fost o intenţie de a preveni schimbul constant al hotarelor dintre seminţii, din cauza proprietăţilor femeilor care le trec copiilor lor prin soţi din altă seminţie.
36:4 Şi când va veni anul de veselie pentru copiii lui Israel, moştenirea lor va rămâne adăugată la a seminţiei din care vor face parte, şi va fi ştearsă astfel din moştenirea seminţiei părinţilor noştri.
Anul de veselie. Literal, ,,un corn de berbece”, pentru că într-un astfel de corn se sufla în a zecea zi a lunii a şaptea pentru a inaugura anul de veselie (vezi Levitic 25,10-15.28.30-33.40.50-54; Iosua 6,4-13).
36:5 Moise a poruncit copiilor lui Israel din partea Domnului, şi a zis: Seminţia fiilor lui Iosif are dreptate.
Verset ce nu a fost comentat.
36:6 Iată ce porunceşte Domnul cu privire la fetele lui Ţelofhad: să se mărite după cine vor vrea, numai să se mărite într-o familie din seminţia părinţilor lor.
Numai... într-o familie. Existau două limite. Femeile fără fraţi nu trebuiau să se mărite cu bărbaţi din alte seminţii, nici cu bărbaţi ai altei ramuri din aceeaşi seminţie. Aceste două precauţii aveau să păstreze familiile şi moştenirile atât de importante în economia israelită.
36:7 Nici o moştenire a copiilor lui Israel să nu treacă de la o seminţie la alta, ci fiecare din copiii lui Israel să se ţină lipit de moştenirea seminţiei părinţilor lui.
Verset ce nu a fost comentat.
36:8 Şi orice fată, care are o moştenire în seminţiile copiilor lui Israel, să se mărite după cineva dintr-o familie din seminţia tatălui ei, pentru ca fiecare din copiii lui Israel să-şi aibă moştenirea părinţilor săi.
Verset ce nu a fost comentat.
36:9 Nici o moştenire să nu treacă de la o seminţie la alta, ci seminţiile copiilor lui Israel să se ţină fiecare de moştenirea sa.
Verset ce nu a fost comentat.
36:10 Fetele lui Ţelofhad au făcut întocmai după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul.
Verset ce nu a fost comentat.
36:11 Mahla, Tirţa, Hogla, Milca şi Noa, fetele lui Ţelofhad, s-au măritat după fiii unchilor lor;
Fiii unchilor lor. Adică verişorii lor, fiii unchilor lor după tată (1 Cronici 23,22).
36:12 s-au măritat în familiile fiilor lui Manase, fiul lui Iosif, şi moştenirea lor a rămas în seminţia familiei tatălui lor.
Verset ce nu a fost comentat.
36:13 Acestea sunt poruncile şi legile pe care le-a dat Domnul prin Moise copiilor lui Israel, în câmpia Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
Acestea sunt poruncile. Această însemnare probabil că se referă la întreaga carte a Numerilor (vezi Levitic 27,34), cuprinzând mai ales preceptele ei de închinare (cap. 38 la 30) şi regulile ei civile (cap. 27,11; 35,29).
Comentariile lui Ellen G. White
7 PK 205