26:18 El le-a răspuns: Duceţi-vă în cetate la cutare om, şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.
Duceţi-vă în cetate. S-ar părea ca Isus petrecuse noaptea, adică noaptea de miercuri, afară din Ierusalim. De vineri până marţi petrecuse nopţile în Betania, probabil în casa lui Lazăr (DA 557; vezi la cap. 21,17). Marţi noaptea a rămas pe Muntele Măslinilor (vezi DA 674, 685). Nu ni se spune unde a petrecut miercurea şi noaptea de miercuri (vezi la cap. 21,17; 26,2). Iuda a mers a doua oara la conducătorii iudei probabil marţi, a completat aranjamentele pentru vinderea Domnului său şi a căzut de acord să o facă la unul din locurile în care Se retrăgea El (DA 645, 716; vezi la v. 4). Isus cunoştea conspiraţia secretă a lui Iuda contra Lui şi unii au sugerat că se poate ca El să fi schimbat în mod deliberat locul său de odihnă pentru a dejuca planurile lui Iuda (vezi Ioan 6,64).
La cutare om. Gr. deina, ,,un astfel”, sau ,,aşa şi aşa”, o desemnare pentru un om pe care cel care vorbeşte nu doreşte să-l numească. Isus nu a numit persoana. El avea în minte, dar a dat un semn după care cei doi ucenici trimişi la lucrarea aceasta puteau să-l recunoască atunci când îl întâlneau. Pe temeiul textului din Fapte 12,12 (cf. Fapte 1,13), tradiţia a făcut presupunerea că tatăl lui Ioan Marcu era proprietarul casei şi că în casa lui era odaia de sus care a devenit locuinţa celor doisprezece şi sediul bisericii în Ierusalim la data aceea. Vezi la Marcu 14,51.
Învăţătorul zice. Cuvintele acestea sugerează că proprietarul casei Îl cunoştea pe Isus şi Ii era prozelit. Poate, ca Simon din Betania (DA 557), Nicodim (Ioan 19,39; DA 177) şi Iosif din Arimatea (Matei 27,57), omul acesta era deja un discipol al lui Isus.
Vremea Mea. La începutul lucrării Sale Isus comentase asupra faptului că ,,timpul”, sau ,,ceasul” Lui încă nu venise (vezi Ioan 2,4; 7,6.8.30; cf. cap. 8,20). Prin aceasta, Isus vrea să spună în general că încă nu venise timpul ca lucrarea Lui sa se sfârşească şi moartea Lui să aibă loc. Acum, când ziua trădării Lui se arătase, a spus, în cuvinte pline de o nemărginită însemnătate, ca ,,vremea” Lui era aproape. Mai târziu, chiar în noaptea aceea, El a spus: ,,A sosit ceasul” (Ioan 17,1).
În casa ta. În vremea lui Isus, Paştele era serbat în cuprinsul cetăţii Ierusalim şi toate casele de acolo trebuiau sa fie puse la dispoziţia peregrinilor care luau parte la sărbătoare. Pentru un timp, în conformitate cu instrucţiunile date când a fost instituit primul Paşte (Exod 12,22), participanţilor la masa de Paşte li s-a cerut să rămână până dimineaţa în casa în care luaseră parte la ea. Numărul crescând al peregrinilor care luau parte la Paşte a făcut necesara cu timpul permisiunea de a se retrage de la masa de Paşti la locuri de găzduit intr-o zonă liniştită şi precis definită în imediata vecinătate a Ierusalimului.