2:18 Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere, şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii, şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.
Rama. O considerabilă diferenţă de opinie există cu privire la identitatea localităţii Rama. În VT sunt menţionate mai multe localităţi cu numele acesta. Probabil trebuie să fie identificată cu Rama în Efraimul de sud, cam la 8 mile la nord de Ierusalim (Vezi nota adiţională la 1 Samuel 1). Orăşelul acesta era în apropiere de hotarul dintre seminţiile Efraim şi Beniamin, nepotul şi respectiv fiul Rahelei.
Rahela îşi jălea. [,,Rahela plânge”, KJV; ,,Rahela plângea”, G. Gal.]. Cuvintele lui Ieremia citate aici se refereau la amarele experienţe ale captivilor evrei duşi la Babilon în anul 586 î.Hr. (vezi la Ieremia 31,15). Moartea Rahelei în vecinătatea apropiată, la naşterea lui Beniamin (Geneza 35,18-20), face ilustraţia deosebit de corespunzătoare. Ea a numit pe fiul ei Ben-oni, ,,fiul durerii mele” (vezi Geneza 35,18). Prin inspiraţie Matei aplică cuvintele lui Ieremia la măcelărirea de către Irod a pruncilor din Betleem (vezi la Deuteronom 18.15).