5:1 Au ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul Gadarenilor.
Celălalt ţărm. [,,Cealaltă parte”, KJV]. [Demonizaţii din Gadara, Marcu 5,1-20 = Matei 8,28-9,1 = Luca 8,26-39. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 219; diagrama p. 231; cu privire la miracole p. 208-213]. Din cele trei relatări ale acestei minuni cea a lui Marcu este cea mai plastică şi cea a lui Matei cea mai scurtă. ,,Celălalt ţărm” [,,Cealaltă parte”] a Lacului Galileii se referă la ţărmul răsăritean, în regiunea Decapole (vezi p. 46; vezi la Matei 4,25). Ziua precedentă Isus ţinuse predica de lângă mare, care a constat mai ales din parabole (vezi Matei 13), undeva pe ţărmul Galileii mărginindu-se cu câmpia Ghenezaret (vezi la Matei 13,1). Distanţa peste lac la acest punct era de aproape 6 sau 7 mile. Tocmai la trecerea aceasta Isus liniştise furtuna (vezi la Matei 8,18). Scopul Său la trecerea de pe ţărmul răsăritean dens populat la data aceea era pentru a se bucura de un scurt răgaz de odihnă faţă de îmbulzeala de oameni care se îngrămădeau acum în jurul Lui în măsura în care El adesea nu avea decât puţin timp sau deloc ca să mănânce sau să doarmă (vezi Marcu 3,20).
Gadarenilor. Dovezile textuale favorizează (cf. p. 146) exprimarea gherasenilor deşi pot fi citate dovezi importante şi pentru ghergheseni şi gadareni. În Matei 8,28 dovezile favorizează gadareni, dar pot fi citate dovezi şi pentru ghergheseni şi gheraseni. În Luca 8,26 dovezile favorizează gheraeseni, dar pot fi citate exemple şi pentru ghergheseni şi gadareni. Sunt evidente eforturile copiştilor şi ale redactorilor de a armoniza numele din cele trei relatări. Consensul dovezilor favorizează exprimarea gherasenilor, cu considerabile dovezi pentru fiecare din cele două.
Deşi nu sunt acum dovezi concludente, este considerat în general că întâlnirea lui Hristos cu demonizaţii gadareni a avut loc la o mică depărtare mai jos de ceea ce este acum satul Kursi, care este de obicei identificat cu vechea Gherghesa. Gadara era o cetate cam la 12 mile de vârful sudic al Lacului Galileea. Cândva ea a fost capitala ţinutului Decapole (vezi la Matei 4,25; Marcu 5,20). Probabil la data aceea era cetatea principală a districtului şi este posibil să fi dat districtului numele său. Cetatea Gherasa, cam la 35 mile la nord-est de Lacul Galileii, cu greu poate fi locul la care se face referire în relatarea acestei minuni. Nu este imposibil să fi fost un sat cu acelaşi nume, nu departe de Gherghesa, sau că atât Gheresa, cât şi Gherghesa se referă la acelaşi sat, numit acum Kursi.