4:1 Isus a început iarăşi să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare.
Lângă mare. [Predica de la mare, Marcu 4,1-34; Matei 13,1-53; Luca 8,4-18. Comentariu major: Matei. Cu privire la parabole vezi p. 203-207.]
4:2 Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; şi, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea:
Învăţătura. [,,Învăţătura Sa”, KJV]. Literal, ,,Învăţătura Sa”.
4:3 Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.
Verset ce nu a fost comentat.
4:4 Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările şi au mâncat-o.
Verset ce nu a fost comentat.
4:5 O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc;
Verset ce nu a fost comentat.
4:6 dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
Verset ce nu a fost comentat.
4:7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o, şi n-a dat rod.
Verset ce nu a fost comentat.
4:8 O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa şi creştea; şi a adus: una treizeci, alta şaizeci, şi alta o sută.
Verset ce nu a fost comentat.
4:9 Apoi a zis: cine are urechi de auzit, să audă.
Verset ce nu a fost comentat.
4:10 Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde.
Verset ce nu a fost comentat.
4:11 Vouă, le-a zis El, v-a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţişate în pilde;
Verset ce nu a fost comentat.
4:12 pentru ca, măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu, şi să li se ierte păcatele.
Verset ce nu a fost comentat.
4:13 El le-a mai zis: Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?
Cum veţi înţelege. Parabola semănătorului, seminţelor şi a solurilor a fost cea mai simplă dintre parabole. Înţelesul ei ar fi trebuie să fie clar pentru ucenici. Dacă ei aveau dificultăţi cu aceasta ce urmau să facă cu celelalte?
4:14 Semănătorul seamănă Cuvântul.
Verset ce nu a fost comentat.
4:15 Cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută lângă drum, sunt aceia în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine Satana îndată, şi ia Cuvântul semănat în ei.
Verset ce nu a fost comentat.
4:16 Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase, sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie;
Verset ce nu a fost comentat.
4:17 dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme; şi cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
Verset ce nu a fost comentat.
4:18 Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvântul;
Verset ce nu a fost comentat.
4:19 dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul, şi-l fac astfel neroditor.
Poftele. De la gr. epithumia, ,,dor înfocat”, ,,tânjire” sau ,,dor”. Textul grec însuşi nu are implicaţia cuvântului nostru ,,poftă”. ,,Cu dor” [gr. epithumia] dorise Isus să serbeze ultimul Paşte cu cei doisprezece (vezi Luca 22,15). Dorinţa este ceva rău numai când este îndreptată către lucruri care sunt rele. Aici interesele lumeşti ca de pildă dorinţa după bogăţii face ca ,,dorinţa” să fie rea.
4:20 Alţii apoi sunt înfăţişaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceştia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc, şi fac rod: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.
Verset ce nu a fost comentat.
4:21 El le-a mai zis: Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă, sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeşnic?
Lumina. [,,Lumânarea”, KJV; ,,Făclia”, G. Gal.]. Gr. luchnos, ,,o candelă”. Hristos a repetat parabola cu candela în diferite forme, în diferite timpuri, pentru a învăţa diferite adevăruri. Când a dat-o ca parte din predica de pe munte (vezi Matei 5,14-16), a folosit-o pentru a ilustra răspunderea credincioşilor creştini de a fi o pildă în lume, de a face ca lumina lor individuală să strălucească. Aici este o ilustraţie a luminii adevărului descoperită în propriile Lui învăţături, mai ales prin folosirea de parabole. În Luca 11,33-36 se ilustrează perceperea şi primirea individuală a adevărului.
Baniţă. [,,Buşel”, KJV]. Gr. modios, o măsură de capacitate mai aproape de ,,baniţă” (9 litri) decât de ,,buşel” (36,3 l.) [,,obroc”] (vezi p. 50). ,,Lumânarea”, ,,baniţa” şi ,,patul” erau articole care se puteau găsi în fiecare casă, făcând astfel ilustraţia plastică.
Sfeşnic. Literal, ,,candelabru” (vezi la Matei 5,15)
4:22 Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit, care nu va ieşi la lumină.
Nimic ascuns. Vezi la Luca 8,17.
4:23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
Urechi de auzit. Vezi la Matei 11,15.
4:24 El le-a mai zis: Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult.
Ce auziţi. Luca zice: ,,cum auziţi” (cap. 8,18). Sunt unele lucruri pe care creştinul mai bine nu le-ar auzi sau vedea; sunt alte lucruri pe care este înţelept din partea lui să le audă. Cu ce măsură. Vezi la Matei 7,2.
4:25 Căci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are.
Verset ce nu a fost comentat.
4:26 El a mai zis: Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ;
Împărăţia lui Dumnezeu. Vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19.
Un om aruncă sămânţa. Numai Marcu relatează parabola cu sămânţa care creşte. Ea ilustrează acelaşi adevăr spus lui Nicodim cu privire la lucrarea Duhului Sfânt (vezi Ioan 3,8). În parabola aceasta Hristos spune că dacă seminţei împărăţiei i se dă un prilej în viaţă, va produce recolta ei de bine. S-ar putea ca oamenii să nu fie în stare să explice cum are lor procesul creşterii creştine şi a transformării caracterului, dar el se desfăşoară.
4:27 fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum.
Doarme…stă treaz. [,,Doarme şi se trezeşte”, KJV; ,,Doarme şi se scoală”, G. Gal.]. După ce a semănat sămânţa, plugarul îşi vede de alte treburi. Dar procesul creşterii merge înainte indiferent de prezenţa sau de absenţa lui, fie că doarme sau stă treaz. El poate să cultive sau să ude sămânţa când creşte, dar nu o poate face să crească.
4:28 Pământul rodeşte singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic;
Pământul. Planta creşte din pământ şi pământul contribuie la creşterea ei, dar planta însăşi este aceea care produce roade. Singur. [,,De la sine”, KJV]. Gr. automate, ,,mişcat de propriul său impuls”, de la care derivă cuvântul nostru ,,automat”. Spic. Adică spicul de cereale când începe să se formeze, în contrast cu spicul ajuns la maturitate. Grâu. Mai de grabă ,,boabe”, ,,grăunte”, vezi la Romani 2,14.
4:29 şi când este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerişul.
E coaptă roada. [,,A produs”, KJV; ,,Rodul a dat în copt”, G. Gal.]. Adică, atunci când cerealele s-au copt. Pune îndată. Gr. apostello, ,,a trimite” de la care derivă cuvântul nostru ,,apostol” însemnând
,,cineva care este trimis” (vezi la cap. 3,14). Lucrarea apostolilor este comparată în altă parte cu aceea a unor secerători (vezi Ioan 4,35-38).
Secerişul. Vezi la Matei 3,12; 13,30.
4:30 El a mai zis: Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfăţişa?
Cu ce? Vezi la Matei 13,3. Împărăţia lui Dumnezeu. Vezi la Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19. Vom înfăţişa. [,,Vom compara”, KJV]. Hristos, ca să zicem aşa, consultă pe ascultători Săi. Ascultătorii Săi sunt invitaţi să participe la căutarea adevărului.
4:31 Se aseamănă cu un grăunte de muştar, care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pământ;
Grăunte de muştar. Vezi la Matei 13,31.32.
4:32 dar, după ce a fost semănat, creşte şi se face mai mare decât toate zarzavaturile, şi face ramuri mari, aşa că păsările cerului îşi pot face cuiburi la umbra lui.
Verset ce nu a fost comentat.
4:33 Isus le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-L priceapă.
Multe pilde de felul acesta. Marcu se referă probabil numai la parabolele spuse cu ocazia aceasta, deşi acelaşi lucru ar fi adevărat cu privire la toate parabolele lui Hristos.
După cum erau ei în stare. Hristos nu a vorbit în parabole pentru a ascunde adevărul, ci pentru a-l da la iveală.
4:34 Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.
Fără pildă. [,,Fără parabolă”, KJV]. Până aici Hristos Se servise rareori de parabole în învăţăturile Sale. Predica de lângă mare marchează începutul învăţământului Său prin parabole ca o metodă regulată de rostire a Evangheliei (vezi p. 203, 204).
4:35 În aceeaşi zi, seara, Isus le-a zis: Să trecem în partea cealaltă.
În aceeaşi zi. [Furtuna de pe lac, Marcu 4,35-41 = Matei 8,18.23-27= Luca 8,22-25. Comentariu major: Matei]. ,,Ziua” aceea fusese plină de întâmplări în viaţa lui Isus (vezi la Matei 8,18). În relatarea lui Marcu despre furtuna de pe lac el introduce amănunte dramatice ale incidentului care nu sunt menţionate nici de Matei, nici de Luca.
4:36 După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.
Alte corăbii. [,,Alte corăbii mici”, KJV]. Acestea erau pline cu oameni care încă mai urmau plini de râvnă pe Isus (cf. DA 334).
4:37 S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.
Verset ce nu a fost comentat.
4:38 Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat, şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?
Căpătâi. [,,O pernă”, KJV]. Probabil aceasta era o parte obişnuită din echipamentul corăbiei, fiind o pernă aspră de piele pentru cârmaci, care şedea în partea dindărăt a corăbiei.
Învăţătorule. Literal, ,,învăţător”.
Nu-ţi pasă? Apelul lor reflectă nerăbdarea lor aproape de deznădejde.
4:39 El S-a sculat, a certat vântul, şi a zis mării: Taci! Fără gură! Vântul a stat, şi s-a făcut o linişte mare.
Taci. [,,Pace”, KJV]. Literal, ,,fii tăcută”.
Fii liniştită. Literal, ,,fii cu botniţă”. Elementele nu numai că trebuie să se liniştească dar şi să rămână aşa. Unii au sugerat că Isus a mustrat elementele ca şi cum ar fi fost monştri dezlănţuiţi.
4:40 Apoi le-a zis: Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?
Verset ce nu a fost comentat.
4:41 I-a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vântul şi marea?
I-a apucat o mare frică. Literal, ,,ei s-au temut cu o mare frică”; sau mai liber, ,,ei erau umpluţi de frică”.
COMENTARIILE LUI ELLEN G.WHITE
1–20 COL 33–61 14 COL 37, 41
19 COL 51, 53; 1T 352
21 5T 84, 588; 6T 145; 8T 76
24 5T 694
26–28 CT 140–144; Ed 104–107
26–29 COL 62–69; CT 142; 6T 186
28 CG 27, 58; COL 67, 81, 82; CT 125, 252; DA 367; Ed 106; Ev 579; LS 298; MM 7; SC 67; TM 243, 506; 6T 187; 8T 327
29 COL 69; CT 144
30 AA 12
30–32 COL 76–79
35–41 DA 333–337
36–38 DA 334
39–41 DA 335