3:16 Iată cei doisprezece, pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a pus numele Petru;
Petru. Petru apare cel dintâi în toate cele patru liste din NT ale celor doisprezece (vezi p. 593). El a luat adesea asupra lui rolul de purtător de cuvânt pentru întregul grup (Matei 14,28; 16,16; 17,24; 26,35; etc.). La scurt timp după botezul lui Isus, Andrei a adus pe fratele său Petru la Isus, primul convertit creştin rezultând din ceea ce ar putea să fie numite eforturi laice (vezi Ioan 1,40-42). Petru, la data aceea, răspunsese la invitaţia de a recunoaşte pe Isus ca Mesia şi se unise intermitent cu Domnul în lucrarea Lui. La aproape doi ani mai târziu, probabil târziu primăvara sau devreme în vara anului 29 d.Hr. (vezi la Matei 4,12), Hristos l-a chemat de poziţia de ucenic permanent, împreună cu fratele lui Andrei şi partenerii lui de afaceri Iacov şi Ioan (vezi Luca 5,1-11; vezi la v. 7).
Poate Petru, prin consimţământ comun, activa ca administrator al întreprinderii de pescuit pe care o conducea în asociere cu ceilalţi. În orice caz ardoarea, râvna, sârguinţa, curajul, loialitatea, vigoarea şi capacitatea de organizare fără îndoială l-au marcat pentru conducere între ucenici chiar de la început. Petru era mai ales un om de acţiune; dispoziţia lui entuziastă era trăsătura lui cea mai puternică de caracter. El era un om de extreme pronunţate şi personalitatea lui puternică era sursa unor distinse virtuţi şi serioase defecte. În el existau, unele lângă altele, trăsături de caracter diverse şi contradictorii. El pare să fi fost totdeauna plin de râvnă, înflăcărat, generos, înfipt, îndrăzneţ şi curajos, dar prea adesea impulsiv, inconsecvent, instabil, pripit, nesigur, fălos, încrezut peste măsură şi chiar nesăbuit. Într-un moment de criză putea să fie slab, laş şi gata să se clatine; şi nimeni nu putea spune mai dinainte care latură a caracterului şi a personalităţii sale ar fi dominat într-un anumit moment.
Petru era născut în Betsaida Iulia (vezi Ioan 1,44), pe ţărmul de nord-est al Lacului Galileea, faţă-n faţă cu Capernaumul, cetate în care se pare că s-a mutat mai târziu (vezi la Marcu 1,29). Petru şi partenerii săi de pescuit Andrei, Iacov şi Ioan par toţi să fi fost ucenici ai lui Ioan Botezătorul (vezi Ioan 1,35-42; DA 138).