16:16 Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit.
Va fi mântuit. Aici sunt prezentate două condiţii cerute de la cei care primeau proclamaţia evanghelică - credinţa în Isus şi botezul. Cea dintâi este primirea lăuntrică a mântuirii atât de îndurător oferită de moartea înlocuitoare a Răscumpărătorului lumii; a doua este semnul extern al unei schimbări lăuntrice a vieţii (vezi Romani 6,3-6).
Nu va crede. [,,Nu crede”, KJV]. Este demn de notat că, dacă cineva capătă condamnare, aceasta se datorează necredinţei. Nu se face referire aici la botez în vreun fel sau altul, deoarece realitatea lăuntrică depăşeşte cu mult în importanţă semnul exterior. Lipsa botezului ar fi pur şi simplu un semn exterior al unei necredinţe lăuntrice, necredinţă care, prin ea însăşi, este suficientă pentru a împiedica pe cineva să ajungă la binecuvântările mântuirii. Poate că Isus a prezis aici că – la fel ca în cazul tâlharului de pe cruce - vor fi cazuri în care bărbaţi şi femei cu adevărat convertiţi nu vor putea să primească ritualul botezului.
Osândit. [,,Damnat”, KJV]. Mai degrabă ,,condamnat”.