11:20 Dimineaţa, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.
Dimineaţa. Adică, dimineaţa zilei de marţi, a doua zi după curăţirea Templului. De luni dimineaţa ucenicii avuseseră noi ocazii de a fi martori la vrăjmăşia încăpăţânată a conducătorilor iudei faţă de Isus. Ei urmau să vadă şi mai mult înainte ca să fi trecut ziua aceea. Pentru Isus şi cei doisprezece, cel dintâi incident al acestei zile fatale a fost priveliştea smochinului uscat.
Din rădăcini. Un amănunt notat numai de Marcu. Acesta este unica minune al lui Isus despre care se poate spune că a adus o daună. Criticii au sugerat că Isus a pronunţat blestemul asupra smochinului neroditor la mânie. Totuşi, în întreaga viaţă a lui Isus nu există nimic care să sugereze că El ar fi adus vreodată în chip capricios daune sau suferinţă oamenilor, animalelor sau altor făpturi ale mâinilor Sale, sau că El ar fi acţionat din motive nedemne. Împrejurarea în care Isus a săvârşit această minune dă o explicaţie deplin satisfăcătoare cu privire la scopul Său în săvârşirea acestui act unic. Chiar în ziua aceea conducătorii naţiunii urmau să confirme decizia lor de a-L respinge pe Isus ca Mesia şi El urma să anunţe lepădarea lor de către cer (vezi la Matei 23,38). Ucenicii nu aveau o adevărată înţelegere cu privire la toate acestea şi, fără îndoială, Isus a blestemat smochinul cu scopul de a-i pregăti pentru acest tragic eveniment.