11:11 Isus a intrat în Ierusalim, şi S-a dus în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.
În Templu. Acesta era însuşi centrul vieţii naţionale şi religioase iudaice, locul logic unde Împăratul, Mesia, trebuia să fie încoronat, locul unde autoritatea Lui trebuia să fie recunoscută mai întâi şi de la care înştiinţarea oficială ar fi trebuit dusă la popor pentru a-i fi acceptată suveranitatea (vezi vol. IV, p. 27-30). Preoţii şi bătrânii lui Israel ar fi trebuit să fie aceia care să-I recunoască autoritatea. Totuşi ,,a venit la ei Săi şi ai Săi nu L-au primit” (vezi la Ioan 1,11).
S-a uitat la toate de jur împrejur. Templul fiind casa Sa, Isus a umblat prin curţile lui controlând ceea ce Îi aparţinea de drept, dar ceea ce aceia care erau însărcinaţi cu îngrijirea lui îşi însuşiseră pentru scopuri egoiste (vezi Matei 21,33-39).
A plecat la Betania. Când mulţimea de oameni a ajuns în cele din urmă la Ierusalim veniseră prea târziu şi în zadar au căutat pe Isus ca să-L încoroneze ca Împărat (cf. DA 581). Dar, ca şi în ocaziile anterioare, când misiunea Lui a trebuit să dea piept cu o criză, Isus a petrecut întreaga noapte în rugăciune (vezi la Marcu 3,13; cf. DA 581).