1:35 A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.
A doua zi dimineaţa. [Întâia călătorie galileană, Marcu 1,35-39 = Matei 4,23-25 =Luca 24,42-
44. Comentariu major: Marcu. Vezi harta p. 128; diagrama p. 231]. Gr. proi, ,,ziua devreme”.Termenul acesta era folosit de obicei cu referire la cea din urmă strajă a nopţii, cam de la 3 la 6
a.m. (vezi Marcu 16,2.9; Ioan 20,1). Fiind pe la începutul verii, soarele răsărea pe la ora 5 şi primele luciri ale zorilor ar fi fost vizibile pe la 3,30, la latitudinea Capernaumului. Vezi p. 50.
Pe când încă era întuneric. [,,Cu mult înainte de ziuă” KJV; ,,Foarte de cu noapte” G. Gal.]. Textul grec arată că era încă noapte adâncă, care în cazul acesta ar fi în prima parte a străjii de dimineaţa. Isus trebuie să fi dormit puţin, deoarece era târziu în noapte când mulţimile de bolnavi aduşi la uşa casei lui Petru s-au împrăştiat (vezi DA 259).
Într-un loc pustiu. Isus a căutat să fie singur undeva unde mulţimile de oameni nu L-ar fi găsit (cf. DA 363).
Se ruga. Vezi la cap. 3,13. Una din caracteristicile distinctive şi semnificative ale lui Hristos era de a Se ruga, des şi eficient. Adesea, în timpul vieţii Lui pe pământ, Isus a atras atenţia la faptul că ,,Fiul nu poate să facă nimic de la Sine” (Ioan 5,19; cf. v. 30). Lucrurile minunate pe care El le făcea erau săvârşite prin puterea Tatălui (vezi DA 143). Cuvintele pe care El le rostea Îi erau date de Tatăl (Ioan 8,28). Înainte ca Isus să vină pe acest pământ El cunoştea fiecare amănunt al planului vieţii Sale ,,dar pe când a umblat printre oameni, El era călăuzit, pas cu pas, de voia Tatălui” (DA 147; vezi la Luca 2,49). Planul pentru viaţa Sa Îi era desfăşurat zi după zi (vezi DA 208).