3:5 Mă voi apropia de voi pentru judecată, şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor şi preacurvarilor, împotriva celor ce jură strâmb, împotriva celor ce opresc plata simbriaşului, care asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin, şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor.
Pentru judecată. Cu alte cuvinte: ,,Iată judecata!” răspunsul divin la întrebarea: ,,Unde este Dumnezeul dreptăţii (judecăţii)?” (cap. 2,17).
Descântătorilor. Neplăcerea divină era în special îndreptată împotriva acelora care foloseau practicile magice păgâne (vezi Exod 22,18; Deuteronom 18,10), de pildă, acele practici care predominau în Babilon (vezi comentariul la Daniel 2,2).
Preacurvarilor. Un alt grup aflat în mod special sub acuzaţia lui Dumnezeu erau cei vinovaţi de imoralitate, inclusiv aceia care obţineau divorţuri nelegitime (vezi comentariul la cap. 2,14-16). Cât de general s-ar aplica exact aceeaşi acuzaţie la mii de persoane care trăiesc astăzi!
Jură strâmb. LXX spune: ,,aceia care jură strâmb pe numele meu” (vezi Levitic 19,12).
Opresc plata simbriaşului. Sau ,,Îl Asupresc pe simbriaş”. Dumnezeu îi invită pe aceia care îşi zic urmaşi ai Lui să fie drepţi, ba să fie chiar cu mână largă faţă de aceia care depind de salariu pentru întreţinerea lor zilnică (vezi Deuteronom 24,14.15; Iacov 5,4).
Văduvă… orfan… străin. Domnul a luat măsuri speciale pentru a apăra drepturile acelora care sunt mai mult sau mai puţin lipsiţi de apărare, ajutor sau protecţie (Exod 22,21.22; Deuteronom 24,17; 27,19). Iudeilor le era interzis să profite de ,,străinul” care se afla în mijlocul lor.