2:17 Voi obosiţi pe Domnul prin cuvintele voastre, şi mai întrebaţi: Cu ce L-am obosit? Prin faptul că ziceţi: Oricine face rău este bun înaintea Domnului, şi de el are plăcere! Sau: Unde este Dumnezeul dreptăţii?
Obosiţi. Răbdarea divină a ajuns la limită. Dumnezeu i-a suportat îndelung pe cârtitorii şi nemulţumiţii poporului Său. Prosperitatea şi slava pe care nădăjduiau că le vor avea în curând (vezi
p. 27) nu au venit, aşa că puneau la îndoială dreptatea şi sfinţenia lui Dumnezeu, şi chiar şi
siguranţa judecăţii viitoare.
Cu ce? Vezi comentariul la cap. 1,2.
Rău este bine. Uneori aceia care fac răul încearcă să facă să apară că ei în realitate sunt buni şi că Dumnezeu îi ajută să le meargă bine şi îi binecuvântează pentru bunătatea lor.
Unde? Vezi comentariul la cap. 1,2; vezi comentariul la p. 1122.
Dumnezeul dreptăţii. Sau ,,Dumnezeu judecăţii”. Oamenii nu tăgăduiau existenţa lui Dumnezeu, dar se îndoiau că El era preocupat într-adevăr de purtarea oamenilor. Ei deveniseră practic deişti. Păgânii aveau o concepţie similară despre dumnezeii lor.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
5, 6 Ed 148
5, 9 PK 706
10 PK 369
17 GC 557; PK 715; Te 232