5:1 Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,
Pe când Se afla. [Chemarea de la lac, Luca 5,1-11 = Matei 4,18-22 = Marcu 1,16-20. Comentariu major: Luca. Vezi harta p. 218; diagrama p, 231; despre minuni vezi p. 208-213.]. Luca relatează, scoasă din ordinea ei naturală, chemarea lui Petru, Andrei, Iacov şi Ioanla Lacul Galileii. Cronologic, relatarea aceasta (v. 1-11) îşi are locul între v. 32 şi 33 din cap. 4 (vezi Matei 4,23). Motivul lui Luca pentru plasarea ei în felul acesta, este aparent dorinţa Lui de a grupa laolaltă cele două cazuri de predicare în sinagogă, cea din Nazaret (Luca 4,16-30) şi cea din Capernaum (v. 3137) şi de a lega chemarea ucenicilor (cap. 5,1-11) cu relatarea primei călătorii de predicare prin Galileea (v. 12-15).
Îl îmbulzea. Având în vedere asemănarea aparentă dintre întâmplarea relatată aici şi aceea din Ioan 21,1-17, unii comentatori au tras concluzia că cele două relatări sunt versiuni diferite ale aceluiaşi eveniment. Totuşi, un studiu atent al contextului înlătură o astfel de posibilitate (vezi şi DA 809-817).
Era dimineaţa devreme când Isus a mers la lac şi totuşi oamenii se îngrămădeau în jurul Lui. Faptul acesta mărturiseşte despre ,,faima” sau popularitatea Lui, chiar şi înainte de evenimentele miraculoase ale unei zile de Sabat încă viitoare (cap. 4,31-41).
Cuvântul lui Dumnezeu. Adică, aşa cum este prezentat în predica şi în învăţătura lui Isus. Cuvintele Lui erau pline de har (vezi cap. 4,22), încărcate cu putere dătătoare de viaţă (vezi Ioan 6,63.68) şi poporul flămânzea după ele. Cum trebuie să fi tresăltat inima lor când Îl ascultau pe El, care era Cuvântul întrupat al lui Dumnezeu (vezi la Ioan 1,1-3).
Lacul. Gr. limne, ,,o baltă”. Luca, ale cărui călătorii îl făcuseră să cunoască mai de aproape Marea Mediterană, niciodată nu zice despre Galileea că era o ,,mare” (gr. thalassa), ci foloseşte în chip corespunzător termenul limne, ,,lac”. Ceilalţi scriitori ai Evangheliei totdeauna o numesc thalassa, ,,mare”.
Ghenezaret. În apropiere de câmpia fertilă numită Ghenezaret, care probabil a dat lacului numele ei (vezi Matei 14,34; Marcu 6,53). Câmpia situată între dealuri şi lac, cu Capernaum la nord şi Magdala la sud, este numită acum el-Guweir. Câmpia cuprinde o zonă de aproape 3 mile în lungime şi o milă şi jumătate în lăţime. Din cauza climatului ei semitropical putea să producă nuci, smochine, măsline şi struguri. Lacul Ghenezaret era numit Marea Chineret în timpurile VT (Numeri 34,11; Iosua 12,3; etc.). Pe vremea lui Hristos Marea Galileii (sau Lacul Ghenezaret) se mărginea cu districtul cel mai populat al Palestinei. Galileea era populată mai ales cu iudei, dar era la oarecare distanţă de Ierusalim, centru focal al iudaismului (vezi Luca 2,42.44). Galileea era oarecum separată de prejudecata şi animozitatea iudaismului şi în multe privinţe era un loc ideal unde Hristos să-Şi facă lucrarea.