5:10 Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.
Tot aşa şi pe Iacov. Cei trei tovarăşi ai lui Petru sunt menţionaţi pe nume. Se şi făcuse referire la ei în v. 9 ca ,,toţi cei ce erau cu el”. În felul acesta Luca scoate în evidenţă faptul că toţi cei patru bărbaţi au răspuns la fel la minune şi au apreciat la fel însemnătatea ei. Faptul că aici, ca şi în altă parte, Iacov este numit de obicei înaintea fratelui său Ioan, sugerează că el era cel mai mare dintre cei doi (vezi DA 292).
Zebedei. Vezi la Matei 4,21. Tovarăşii. Gr. koinonoi, ,,asociaţi” sau ,,parteneri”. Koinonoi denotă o asociere ceva mai strânsă decât metochoi (vezi la v. 7).
Lui Simon. Comparaţi Matei 4,18-22; vezi la Marcu 1,16. Deşi Isus S-a adresat în primul rând lui Simon, care fusese cel dintâi care a prins însemnătatea minunii şi a răspuns pe măsura acesteia, ceilalţi ştiau că şi ei erau cuprinşi (vezi Luca 5,11).
Vei fi pescar. [,,Vei prinde”, KJV]. Gr. zogreo, de la zoos, ,,viu” şi agreuo ,,a prinde”, de unde ,,a prinde viu” sau ,,a captura”. Marele Pescar chiar în clipa aceea îi ,,prindea” [,,pescuia”] pe Petru, Andrei, Iacov şi Ioan. Minunea era ,,mreaja” Sa. Scopul Său în ,,prinderea” acestor patru oameni ,,vii” era ca ei, la rândul lor, să ,,prindă” pe alţii ,,vii”. Figura nu era cu totul nouă, deoarece cu multă vreme înainte de aceasta profetul Ieremia vorbise în cuvinte asemănătoare (vezi Ieremia 16,16). Petru, Andrei, Iacov şi Ioan erau acum prinşi în plasa Evangheliei; nu mai era scăpare; de fapt, nici nu era dorinţă de scăpare (vezi la Luca 5,8.9).
Ce contrast! Toată viaţa lor ei prinseseră peşte, care murea ca rezultat al capturării; de aici înainte, ei urmau să prindă oameni, ,,ca să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10,10; cf. Luca 19,10).