24:29 Dar ei au stăruit de El, şi au zis: Rămâi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut. Şi a intrat să rămână cu ei.
Am stăruit. [,,L-au constrâns”, KJV]. Aşa a fost cu Avraam şi cei trei vizitatori cereşti ai săi (vezi Geneza 18,18; cf. Evrei 13,2). Arta ospitalităţii are nevoie de redeşteptare urgentă astăzi. Rămâi cu noi. Adică, participă la ospitalitatea propriului nostru cămin (vezi DA 800). Aceasta ar putea lăsa să se înţeleagă că tovarăşul nenumit al lui Cleopa era un membru al familiei.
Aproape a trecut. Literal, ,,s-a plecat”; aici probabil însemnând că, potrivit cu calculul iudaic, ziua întâia a săptămânii se sfârşise – la apusul soarelui – şi începuse o zi nouă. Soarele deja apusese (cam pe la 6,30 în acea partea a anului) înainte de sosirea la Emaus (vezi DA 800).
A intrat. Împăratul universului a acceptat milostiv ospitalitatea acestui cămin umil.