24:21 Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Noi trăgeam. [,,Noi ne încredeam”, KJV]. Literal, ,,noi nădăjduiam”. Cei doi ucenici îşi exprimă acum propriile lor convingeri. Ei Îl acceptaseră pe Isus ca profet şi mai târziu ajunseseră să creadă în El ca fiind mai mult decât un profet. La ei aceasta fusese o credinţă întemeiată, dar credinţa lor fusese puternic zguduită pentru că nu înţelegeau Scripturile cu privire la Mesia. Ei lasă acum să se înţeleagă că trebuie să fi fost greşiţi în credinţa lor anterioară. Seriozitatea discuţiei lor ulterioare, totuşi, dă la iveală faptul că ei nu părăsiseră cu totul nădejdea – mai ales având în vedere relatările uluitoare ale femeilor ucenice care pretindeau să-L fi văzut pe Isus (vezi v. 22-24).
El. Pronumele este emfatic. Ei crezuseră că Isus urma să fie Mântuitorul făgăduit al lui Israel.
Va izbăvi pe Israel. [,,Ar fi urmat să răscumpere pe Israel”, KJV]. Concepţia lor cu privire la ce era cuprins în lucrarea de răscumpărare a lui Israel era fără îndoială limitată în primul rând la izbăvirea politică din strânsoarea de fier a Romei. Pentru o discuţie în legătură cu falsele nădejdi mesianice ale iudeilor vezi la cap. 4,19.
A treia zi. Vezi p. 248–250.