23:42 Şi a zis lui Isus: Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în Împărăţia Ta!
IND=200 42. Când vei veni. [,,Când vii”, KJV]. Literal, ,,oricând vii”, sau ,,oricând s-ar putea să vii”. Tâlharul pocăit a acceptat pe Isus ca Mesia şi Mântuitor, Cel care urma să domnească pe tronul lui David şi să restatornicească toate lucrurile (vezi la Matei 1,1; 21,9; Luca 19,10).
În Împărăţia Ta. Concepţia tâlharului pocăit cu privire la împărăţia lui Hristos era probabil aceea susţinută de toţi concetăţenii săi (vezi la cap. 4,19). Nu există indicaţie că el cultiva o concepţie mai iluminată cu privire la ,,împărăţie” decât ucenicii (vezi al Matei 18,1; 20,12). Noi nu ar trebui să facem greşeala să presupunem că tâlharul înţelegea pe deplin învăţăturile lui Isus asupra punctului acestuia. Cuvintele Sale lasă să se înţeleagă, însă, o clară credinţă în învierea celor drepţi (vezi Fapte 24,15). Poate că ideea lui cu privire la înviere nu era atât de diferită de aceea a Martei (vezi Ioan11,24). Chiar şi Fariseii credeau în mod clar în înviere (Fapte 23,8).
Oricât de nedesăvârşită ar fi putut fi înţelegerea din partea tâlharului a naturii împărăţiei lui Hristos şi a învierii, răspunsul lui Hristos trebuie să fie înţeles în termenii propriei Lui învăţături cu privire la acestea. Pentru o sinopsie a învăţăturilor Sale cu privire la acest subiect vezi la Matei 4,17; 25,31. Isus a explicat că ,,împărăţia Sa” nu era din lumea aceasta (Ioan 18,36) şi că ,,împărăţia” Sa a slavei nu urma să fie statornicită până nu va reveni El pe pământ în persoană (vezi la Matei 24,3).