20:1 Într-una din acele zile, când învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrânii,
Într-una din acele zile. [Conducătorii pun la îndoială autoritatea lui Isus, Luca 20,1-8 = Matei 21,23-27 = Marcu 11,27-33. Comentariu major: Matei].
20:2 şi I-au zis: Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi-a dat puterea aceasta?
Verset ce nu a fost comentat.
20:3 Drept răspuns, El le-a zis: Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:
Verset ce nu a fost comentat.
20:4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?
Verset ce nu a fost comentat.
20:5 Dar ei cugetau astfel între ei: Dacă răspundem: Din cer, va zice: Atunci de ce nu l-aţi crezut?
Verset ce nu a fost comentat.
20:6 Şi dacă răspundem: De la oameni, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un proroc.
Ne va ucide cu pietre. [,,Ne va lovi cu pietre”, KJV]. Adică, ne va ucide cu pietre.
20:7 Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.
Nu ştiu. [,,Nu puteau să spună, KJV]. Literal, ,,nu ştiau”.
20:8 Şi Isus le-a zis: Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.
Verset ce nu a fost comentat.
20:9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.
Un om. [Vierii nelegiuiţi, Luca 20,9-19 = Matei 21,33-46 = Marcu 12,1-12. Comentariu major: Matei]. Pentru multă vreme. Un amănunt notat numai de Luca.
20:10 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
Verset ce nu a fost comentat.
20:11 A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
A mai trimis un rob. Literal, ,,el a adăugat de a trimite încă unul”, un idiom strict ebraic transferat în textul grec (vezi la cap. 19,11).
20:12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.
L-au rănit. Gr. traumatizo, de la substantivul trauma (vezi la cap. 10,34).
20:13 Stăpânul viei a zis: Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste.
Ce să fac? Un alt amănunt păstrat numai de Luca.
20:14 Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei, şi au zis: Iată moştenitorul; veniţi să-l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.
Verset ce nu a fost comentat.
20:15 Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?
Verset ce nu a fost comentat.
20:16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora. Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: Nicidecum!
Nicidecum. [,,Dumnezeu să ferească”, KJV], Literal, ,,să nu fie”, însemnând, ca să zicem aşa, ,,departe gândul acesta”. Cuvântul ,,Dumnezeu” [KJV] nu apare în textul grec. Această puternică exclamaţie a fost rostită când Fariseii au recunoscut în parabolă un tablou al propriei lor soarte (vezi COL 295).
20:17 Dar Isus i-a privit drept în faţă, şi a zis: Ce înseamnă cuvintele acestea, care au fost scrise: Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?
Verset ce nu a fost comentat.
20:18 Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?
Îl va spulbera. Sau, ,,îl va zdrobi în fărâmături”.
20:19 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
Preoţii cei mai de seamă. Pentru comentariu vezi la Matei 21,23. Chiar în ceasul acela. Ei erau hotărâţi să forţeze rezolvarea problemei cu Isus (vezi Matei 21,46). Pricepuseră. Acesta era motivul mâniei lor imediate.
20:20 Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.
Pândească. [Plătirea birului către Cezar, Luca 20,20-26 = Matei 22,15-22 = Marcu 12,13-17. Comentariu major: Matei]
Iscoditori. Probabil aceştia erau, în cazul de faţă, studenţi în teologie de la seminarul din Ierusalim (vezi DA 601). Pentru întâlniri anterioare între Isus şi spioni trimişi de Sinedriu vezi la cap. 11,54.
Se prefăceau. [,,Simulau”, KJV]. Sau ,,pretindeau”.
Să-L prindă cu vorba. [,,Să apuce din cuvintele Lui”, KJV]. Ei ,,pândeau ,, după ceva care să stea la judecată, aşa că Isus să nu poată fi în stare să scape din uneltirile lor sinistre împotriva vieţii Lui.
20:21 Iscoditorii aceştia L-au întrebat: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.
Verset ce nu a fost comentat.
20:22 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?
Bir. [,,Tribut”, KJV]. Gr. phoros, impozitul anual fixat, strâns fie pe proprietate, fie asupra persoanei.
20:23 Isus le-a priceput viclenia, şi le-a răspuns: Pentru ce Mă ispitiţi?
Verset ce nu a fost comentat.
20:24 Arătaţi-Mi un ban. Al cui chip, şi ale cui slove sunt scrise pe el? Ale Cezarului au răspuns ei.
Un ban. Un dinar roman (vezi p. 49; vezi la Matei 20,2).
20:25 Atunci El le-a zis: Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.
Verset ce nu a fost comentat.
20:26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
Nu L-au putut prinde. Ei n-au fost în stare să găsească un cuvânt ca dovadă împotriva lui Isus (vezi la v. 20). El le-a scăpat printre degete şi când a făcut lucrul acesta a rostit principiul fundamental care guvernează răspunderile creştinismului faţă de autorităţile civile.
20:27 Unii din Saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus:
Unii din Saduchei. [Căsătoria şi învierea, Luca 20,27-38 = Matei 22,23-33 = Marcu 12,18-27. Comentariu major: Matei].
20:28 Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.
Verset ce nu a fost comentat.
20:29 Au fost dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, şi a murit fără copii.
Verset ce nu a fost comentat.
20:30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii.
Verset ce nu a fost comentat.
20:31 A luat-o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.
Verset ce nu a fost comentat.
20:32 La urma tuturor, a murit şi femeia.
Verset ce nu a fost comentat.
20:33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă.
Verset ce nu a fost comentat.
20:34 Isus le-a răspuns: Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
Verset ce nu a fost comentat.
20:35 dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.
Să aibă parte. [,,Să obţină”, KJV]. Adică, ,,să ajungă la” sau ,,să aibă parte de”.
20:36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
Fii ai învierii. O expresie idiomatică ebraică transferată în textul grec şi aici paralelă cu expresia ,,fii ai lui Dumnezeu”. ,,Fii ai învierii” înseamnă, pur şi simplu, aceia care sunt înviaţi dintre morţi. Lor le-a fost dată viaţă din nou de către aceeaşi putere care le-a dat viaţă la origine. Întreaga lor fiinţă a fost reconstituită pentru viaţă într-o lume nouă.
20:37 Dar că morţii învie, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre Rug, când numeşte pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.
Verset ce nu a fost comentat.
20:38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.
Verset ce nu a fost comentat.
20:39 Unii din cărturari au luat cuvântul, şi au zis: Învăţătorule, bine ai zis.
Unii dintre cărturari. [Porunca cea mare, Luca 20,39.40 = Matei 22,34-40 = Marcu 12,28-34. Comentariu major: Marcu].
20:40 Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nici o întrebare.
Verset ce nu a fost comentat.
20:41 Isus le-a zis: Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?
Isus le-a zis. [Isus aduce la tăcere pe criticii Săi, Luca 20,41-44 = Matei 22,41-46 = Marcu 12,35-37. Comentariu major: Matei]
20:42 Căci însuşi David zice în Cartea Psalmilor: Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,
În cartea Psalmilor. Numai Luca face observaţia că citatul este din cartea Psalmilor.
20:43 până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.
Verset ce nu a fost comentat.
20:44 Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?
Verset ce nu a fost comentat.
20:45 Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:
În auzul întregului norod. [,,În audienţă”, KJV]. [Vaiuri aspra cărturarilor şi Fariseilor, Luca 20,45-47 = Matei 23,1-39 = Marcu 12,38-40. Comentariu major: Matei]. Adică, ,,în cursul”; cu alte cuvinte, în timp ce cărturarii şi Fariseii ascultau de El. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–19 DA 593–600 20–22 DA 601
20–47 DA 601–609
21 DA 602
22–25 DA 725
23–25 DA 602
35, 36 GC 482; MM 101
40 1T 57
45–47 DA 610–620
20:46 Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi, şi după locurile dintâi la ospeţe;
Verset ce nu a fost comentat.
20:47 şi casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă.
Verset ce nu a fost comentat.