English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Luca

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Luca, 12


12:1 În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

În vremea aceea. [,,Între timp”, KJV]. [O avertizare împotriva Fariseilor, Luca 12,1-12.]. Cuvintele acestea introductive fac în mod clar legătura dintre cuvântarea relatată în cap. 12 şi incidentul din casa Fariseului relatat în cap. 11. Deşi la ocaziile anterioare Isus expusese cea mai mare parte din sfatul relatat în cap. 12 (DA 408, 488), capitolul acesta pare să fie în întregime o cuvântare închegată, ţinută îndată după incidentul din casa Fariseului (vezi la cap. 11,53.54). Mai rămăseseră doar câteva luni înainte de încheierea lucrării de pe pământ a lui Isus (COL 253). Luca 12,2-9.51-53 este similar cu Matei 10,26-36, însărcinarea celor doisprezece. Luca 12,22-34,57-59 este asemănător cu Matei 6,25-34, 19-21; 5,25.26. Luca 12,39-46 este asemănător cu Matei 24,43-

51. Luca 12,54-56 seamănă cu Matei 16,2.3. Tema întregului capitol 12 din Luca este sinceritatea şi devoţiunea care ar trebui să caracterizeze pe adevăratul urmaş al lui Isus, în contrast cu făţărnicia Fariseilor.

Se strânseseră noroadele cu miile. [,,Se strânsese o mulţime nenumărată”, KJV]. Gr. muriades, literal ,,zeci de mii”; de unde, în uz general, orice număr vast (vezi Fapte 21,20). Cuvântul nostru ,,miliard” derivă de la ,,murias” (plural, muriades).

Se călcau unii pe alţii. Un detaliu plastic care scoate în evidenţă mărimea mulţimii.

Mai întâi de toate. Cuvântarea următoare era adresată în primul rând ucenicilor, dar era menită şi pentru ,,zecile de mii” de oameni. Cuvintele ,,mai întâi de toate” n-ar trebui să fie legate cu ,,păziţi-vă”, ci cu ,,a început să spună ucenicilor Săi.”

Păziţi-vă. Vezi la Matei 16,5-9. În incidentul din casa Fariseului ucenicii văzuseră aluatul Fariseilor la lucru (vezi Luca 11,37-54).

Făţărnicia. Mai înainte Isus definise ,,aluatul” Fariseilor ca fiind ,,învăţătura” lor (vezi Matei 16,12), adică, ceea ce ei mărturiseau a crede şi ceea ce ei învăţau. Aici termenul ,,aluat” este aplicat în primul rând la felul lor de viaţă. În teorie (,,doctrină”) şi practică (,,făţărnicie”), prin învăţătură şi prin exemplu, influenţa Fariseilor îi mâna pe oameni departe de Dumnezeu şi de adevăr. Pentru cuvântul ,,făţarnic” vezi la Matei 6,2; 23,13.



12:2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

Nimic acoperit. În privinţa comentariului la v. 2-9 vezi la Matei



12:3 De aceea, orice aţi spus la întuneric, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

Odăiţa. Literal, ,,odăi [lăuntrice]” unde bunurile erau de obicei depozitate.



12:4 Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

Verset ce nu a fost comentat.

12:5 Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

Gheenă. [,,Iad”, KJV]. Gr. geenna (vezi la Matei 5,22; Ieremia 19,2).



12:6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi, nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

Cinci vrăbii. În pasajul paralel din Matei (cap. 10,29) două vrăbii sunt vândute ,,la un ban”.

Bani. Gr. assaria (vezi p. 49; vezi la Matei 10,29).



12:7 Şi chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.

Verset ce nu a fost comentat.

12:8 Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

Mărturisiri. Literal, ,,a fi de acord cu” şi de unde ,,recunoaştere”.



12:9 dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

Verset ce nu a fost comentat.

12:10 Şi oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.

Va vorbi împotriva. Vezi la Matei 12,32.

Fiul Omului. Vezi la Matei 1,1; Marcu 2,10.



12:11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

Înaintea dregătorilor şi înaintea stăpânitorilor. Literal, ,,conducători şi autorităţi”. Pentru comentariul la v. 11, 12 vezi la Matei 10,19.20.



12:12 căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.

Verset ce nu a fost comentat.

12:13 Unul din mulţime a zis lui Isus: Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.

Unul. [Nebunia bogăţiilor, Luca 12,13-34. Despre parabole vezi p. 203-207]. Adică, cineva din ,,mulţime” (vezi v. 1) care aştepta pe Hristos pe stradă, în afara casei Fariseului care-L ospătase (vezi cap. 11,37). Acest om care s-a adresat lui Isus auzise asprele acuzaţii ale Domnului împotriva cărturarilor şi Fariseilor (vezi cap. 11,39-52; COL 253) şi sfatul Lui adresat ucenicilor cu privire la prezentarea înaintea dregătorilor (vezi cap. 12,11; cf. COL 252). El spunea că dacă Isus ar vorbi fratelui său cu aceeaşi autoritate curajoasă, acela nu ar îndrăzni să facă altfel de cum i-ar fi spus Isus să facă. El nu concepea Evanghelia Împărăţiei decât ca un mijloc pentru realizarea propriilor sale interese egoiste. Comparaţi atitudinea lui Simon Magul faţă de mântuire (Fapte 8,9-24).

Mulţime. Gr. ochlos, ,,mulţime”. Ochlos este tradus ,,noroadele” în v. 1. Pentru cadrul cronologic al acestui incident vezi la v. 1. Spune fratelui meu. Mai degrabă, ,,porunceşte fratelui meu”. Pe cât se pare amândoi fraţii erau lacomi; altminteri n-ar fi fost posibilă cearta între ei.

Să împartă cu mine moştenirea. Potrivit cu legea mozaică a moştenirii, fratele mai mare primea două părţi din averea tatălui său şi celălalt frate sau ceilalţi fraţi fiecare câte o singură parte (vezi la Deuteronom 21,17). Poate că în cazul acesta fratele mai tânăr era cel care apela la Isus şi obiecta contra faptului că fratele mai mare să ia de fapt partea dublă atribuită lui prin lege.



12:14 Omule, i-a răspuns Isus, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?

Omule. Forma aceasta de adresare lasă să se înţeleagă asprime sau severitate (vezi Luca 22,58.60; Romani 2,1; 9,20).

Judecător sau împărţitor. Împărăţia pe care Isus venise să o proclame ,,nu era din lumea aceasta” (vezi Ioan 18,36). El nu a însărcinat niciodată pe ucenicii Săi ca agenţi ai dreptăţii sociale, oricât de importantă ar fi aceasta şi nici nu a încercat vreodată să judece între oameni (vezi Ioan 8,3-11). Ca şi proorocii din vechime (Mica 6,8; etc.), Isus a prezentat principiile care ar trebui să guverneze legăturile unui om cu semenii săi (vezi Matei 5,38-47; 6,14.15; 7,1-6.12; 22,39; etc.) şi a lăsat administrarea justiţiei civile exclusiv în seama autorităţilor civile legal constituite. El nu S-a abătut în nici un caz de la regula aceasta şi aceia care vorbesc în numele Său ar face bine să-I urmeze exemplul în această privinţă, ca şi în altele (COL 254).



12:15 Apoi le-a zis: Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.

Lăcomie. Gr. pleonexia (vezi la Marcu 7,22). Lăcomia ar putea fi definită ca o afecţiune neîndreptăţită pentru cele materiale ale vieţii, mai ales pentru acelea care aparţin altcuiva. Omul care se adresa lui Hristos nu avea nevoie de mai multă bogăţie; ceea ce-i trebuia era ca lăcomia să fie înlăturată din inima lui, după care bogăţiile nu l-ar mai fi preocupat. Dacă nu ar mai fi lăcomie în inimă, n-ar mai fi certuri de împăcat. Ca totdeauna, Isus a mers la rădăcina dificultăţii şi a propus o soluţie care ar fi înlăturat necesitatea apariţiei unor astfel de probleme în viitor. El a prezentat nu panacee trecătoare, ca de pildă cele reprezentate de evanghelia socială de astăzi. Ceea ce le trebuie oamenilor nu sunt salarii mai mari sau profituri mai mari. Ei au nevoie de o schimbare a minţii şi a inimii care-i va face să caute ,,mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui” cu deplina încredere că necesităţile vieţii vor fi ,,date pe deasupra” (vezi la Matei 6,33).

Belşugul avuţiei. Vezi la Matei 6,24-34. Materialismul stă la rădăcina multora din problemele majore ale lumii de astăzi. El oferă baza celor mai multe filozofii politice şi economice şi, în felul acesta, poartă răspunderea pentru cele mai multe din conflictele de clasă şi naţionale care chinuiesc omenirea. Nemulţumirea cu ceea ce avem creează dorinţa de a ne procura mai mult, silind pe alţii să dea tot sau parte din ceea ce au, în loc ca noi înşine să muncim în mod cinstit. Lăcomia este cauza multora din problemele insolubile ale lumii.

Cererea omului care apela la Isus de a lua rolul de judecător faţă de purtarea fratelui său era mânată de acelaşi duh care mână pe mulţi industriaşi să umble după profituri mai mari indiferent de mijloacele prin care ele sunt procurate, care mână pe unii lucrători să ceară un salariu tot mai mare indiferent de valoarea propriei lor contribuţii la producerea de bogăţie şi de capacitatea patronului lor de a plăti. Este spiritul care conduce o grupă de interese să-şi asigure legislaţia favorabilă ei, fără să se preocupe cu privire la felul în care legislaţia aceasta va afecta alte grupe din ţară; care mână o naţiune să-şi impună voinţa altor naţiuni, indiferent de dorinţele sau interesele supreme ale poporului în cauză. Este spiritul care duce adesea la familii ruinate, la delincvenţa juvenilă şi la numeroase crime.

Dumnezeu cheamă pe toţi aceia care vor să-L iubească şi să-I servească să privească lucrurile materiale ale vieţii în adevărata lor perspectivă şi să le subordoneze lucrurilor de valoare veşnică (vezi la Matei 6,24-34; Ioan 6,27). Contrar opiniei susţinute de cei mai mulţi oameni, mai multe ,,lucruri” nu înseamnă în mod necesar mai multă fericire. Fericirea depinde nu de ,,lucruri”, ci de starea minţii şi a inimii cuiva (vezi la Eclesiastul 2,1-11).



12:16 Şi le-a spus pilda aceasta: Ţarina unui om bogat rodise mult.

Pilda. [ ,,O parabolă”, KJV]. Cu privire la învăţătura în parabole a lui Isus şi în ce priveşte principiile care guvernează interpretarea lor vezi p. 203-207. Parabola aceasta, relatată numai de Luca, ilustrează principiul afirmat în v. 15, că ,,lucrurile” materiale nu sunt ţinta cea mai de seamă în viaţă (vezi şi la Matei 19,16-22). Parabola aceasta ar putea să primească titlul ,,Nebunia unei vieţi devotate strângerii de averi”.

Ţarina. Omul îngroapă sămânţa în pământ şi se îngrijeşte de ea cât poate mai bine, dar Dumnezeu este Cel care face sămânţa să crească (vezi la Marcu 4,26-29). Indiferent cu ce ar contribui omul la procesul creşterii, Dumnezeu este Cel care dă creşterea (vezi 1 Corinteni 3,6.7). Dumnezeu este Cel care trimite lumina soarelui şi ploaia (vezi la Matei 5,45) şi binecuvântează străduinţele omului cu ,,vremuri roditoare” (vezi Fapte 14,17). Înainte ca Israel să fi intrat în Ţara Făgăduinţei, Dumnezeu l-a avertizat să nu uite că El este Cel care dă omului ,,putere să-şi agonisească bogăţie” [KJV] (vezi Deuteronom 8,11-18). Totuşi omul a fost totdeauna înclinat să-şi asume merite pentru ceea ce-i dă Dumnezeu, zicând în inima sa: ,,Tăria mea şi puterea mâinii mele mi-au câştigat aceste bogăţii” (Deuteronom 8,17). Înşelăciune fatală! Acela a cărui inimă nu este recunoscătoare faţă de Dumnezeu se dedă ,,la gânduri deşarte” şi ,,inima lui fără pricepere” ajunge ,,întunecată” (vezi Romani 1,21). Înţelept în îngâmfarea sa, el ajunge să fie nebun înaintea lui Dumnezeu (vezi Romani 1,22). Dacă stăruie într-o astfel de umblare, în cele din urmă înlătură deplin pe Dumnezeu din gândurile sale şi se dedă la urmărirea fericirii materiale şi a plăcerii fizice (vezi Romani 1,23-32). El devine mai mult un iubitor de plăceri, decât iubitor de Dumnezeu (2 Timotei 3,4).



12:17 Şi el se gândea în sine, şi zicea: Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.

Se gândea în sine. Adică, a dezbătut chestiunea şi pe o parte şi pe alta. El a ,,judecat” chestiunea ajungând la ceea ce lui i s-a părut o concluzie logică.

Nu mai am loc. Înţelegerea acestui lucru ar fi trebuit să-l determine să se gândească la mulţi care duceau lipsă chiar de lucrurile pe care Dumnezeu le revărsase asupra lui în aşa abundenţă. Dar interesele lui egoiste i-au orbit ochii faţă de nevoile semenilor săi (vezi la cap. 16,19-31).

Strânge. [,,A pune la păstrare”, KJV]. Literal, ,,să adun laolaltă”.

12:18 Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele;

Roadele…mele. Notaţi posesivul: ,,roadele mele”, ,,hambarele mele”, ,,bucatele mele”, ,,sufletul meu” (cf. Osea 2,5). Gândurile lui erau numai la sine. Evident, el nu-şi dădea seama că ,,cel care are milă de sărman împrumută pe Domnul” (Proverbele 19,17).



12:19 şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!

Suflete. Vezi la Matei 10,28. Odihneşte-te. El şi-a adunat averea şi este gata să se retragă din afaceri. Se va dărui consumării bunurilor vieţii, fără gând de a mai produce.

Mănâncă, bea şi veseleşte-te. El se simte sigur că are îndeajuns pentru a trăi restul vieţii sale şi îşi va petrece zilele în vieţuire desfrânată, aşa cum a făcut fiul risipitor în ţara îndepărtată, uitând pe Dumnezeu şi pe semenii săi (vezi la Luca 15,13; cf. Eclesiastul 8,15).



12:20 Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?

Nebunule. Vezi la cap. 11,40. Isus nu spune că Dumnezeu a spus de fapt ,,nebunului” aceste cuvinte şi nici măcar nu i-a adus la cunoştinţă această denumire, după cum Domnul nu vrea să spună că convorbirea dintre omul bogat şi ,,părintele Avraam” (cap. 16,24-31) a avut loc cu adevărat. În ambele cazuri convorbirea este introdusă în folosul audienţei care asculta parabola, pentru ca ei să poată vedea principiul divin ilustrat de parabolă. Comparaţi şi conversaţia dintre copacii pădurii (Judecători 9,8-15).

Sufletul. Propoziţia zice de fapt, ,,ei cer sufletul tău de la tine”. Unii sugerează că impersonalul ,,ei” e o perifrază rabinică pentru a evita folosirea numelui divin (vezi la cap. 15,7). Alţii spun că pronumele se referă la ,,nimicitori” (vezi Iov 33,22).



12:21 Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.

Comori pentru el. Oricine gândeşte şi plănuieşte numai pentru sine este lipsit de bun simţ (vezi la cap. 11,40) înaintea lui Dumnezeu. Evanghelia împărăţiei este destinată să abată gândurile oamenilor de la sine şi să le îndrepte spre Dumnezeu şi în afară, către semenii lor. Pentru principiul cuprins aici vezi la cap. 12,15).

Faţă de Dumnezeu. Adică, ochii lui Dumnezeu. ,,Nebunul” nu are comoară adunată în cer (vezi la Matei 6,19-23).



12:22 Isus a zis apoi ucenicilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

A zis. După ce a răspuns omului care I-a întrerupt cuvântarea, Isus Îşi reia discursul adresat mulţimii în general şi ucenicilor Săi în particular (vezi la v. 1,13).

Nu vă îngrijoraţi. [,,Nu vă gândiţi”, KJV]. Literal, ,,nu fiţi îngrijoraţi”, sau ,,nu cultivaţi nici un gând de îngrijorare” (vezi la Matei 6,25). Pentru comentariul la Luca 12,22-34 vezi la Matei 6,19-21.25-33.



12:23 Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

Hrana. Gr. trophe, ,,alimente”, ,,hrană”, ,,de-ale mâncării” (vezi la Matei 3,4).

12:24 Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar: şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!

Verset ce nu a fost comentat.

12:25 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

Să adauge un cot la lungimea vieţii lui. [,,Să adauge la statura sa”, KJV]. Vezi la Matei 6,27.



12:26 Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

Verset ce nu a fost comentat.

12:27 Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuşi vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.

Verset ce nu a fost comentat.

12:28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

Verset ce nu a fost comentat.

12:29 Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea, şi nu vă frământaţi mintea.

Nu căutaţi. Textul grecesc accentuează pe ,,voi”.



12:30 Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

Verset ce nu a fost comentat.

12:31 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Verset ce nu a fost comentat.

12:32 Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

Verset ce nu a fost comentat.

12:33 Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

Pungi. Gr. ballantia, ,,pungi” (vezi cap. 10,4).



12:34 Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

Verset ce nu a fost comentat.

12:35 Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

Mijlocul să vă fie încins. [Aşteptarea revenirii Stăpânului, Luca 12,35-59. Despre parabole vezi p. 203-207]. Adică, fiţi pregătiţi pentru acţiune (vezi la Psalmii 65,6). Vegherea este nota principală a acestei scurte parabole. Aici pentru prima dată Isus dă învăţătură publică cu privire la a doua sa venire. Sfârşitul lucrării Lui pământeşti este deja la orizont. De aceea, El căuta să-i pregătească pe oameni pentru înălţarea şi revenirea Sa cu putere şi slavă. Accentul parabolei este asupra unei drepte vieţuiri în vederea revenirii Domnului.



12:36 Şi să fiţi ca nişte oameni, care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.

Aşteaptă. Nu în nelucrare, ci în veghere şi pregătire sârguincioasă. Comparaţi parabola cu cea a celor zece fecioare (Matei 25,1-12).



12:37 Ferice de robii aceia, pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

Ferice. [,,Binecuvântat”, KJV]. Sau, ,,fericit” (vezi la Matei 5,3).

Adevărat. Vezi la Matei 5,18.

Se va încinge. Vezi la Psalmii 65,6. Şi anume, ca apreciere pentru credincioşia şi loialitatea lor faţă de el.



12:38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!

A doua strajă. Adică, aproximativ între 9 p.m. şi miezul nopţii (vezi la Matei 14,25).

A treia strajă. Aproximativ de la miezul nopţii până la 3 a.m.



12:39 Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n-ar lăsa să-i spargă casa.

Stăpânul casei. Gr. oikodespotes, ,,stăpân al casei” (vezi la cap. 2,29). Vezi la Proverbele 7,19. Spargă casa. Multe case orientale erau făcute din ziduri de pământ şi mijlocul cel mai uşor ca un hoţ să intre în casă era să facă o gaură în zid (cf. Ezechiel 12,5.12).



12:40 Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.

Verset ce nu a fost comentat.

12:41 Doamne, I-a zis Petru, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

I-a zis Petru. Ca de obicei, Pentru se poartă ca un purtător de cuvânt cu de la sine putere pentru cei doisprezece (vezi la Matei 14,28; 16,16; 17,4). Sau pentru toţi. Erau de faţă şi cei doisprezece şi mulţimea (vezi la v. 1) şi evident Petru se întreba dacă îndemnul lui Isus cu privire la veghere avea o aplicaţie specială la ucenici, ca ,,servi” ai

,,stăpânului” din parabolă, sau dacă se aplica mulţimii în general.

12:42 Şi Domnul a zis: Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

Ispravnicul credincios şi înţelept. Pentru comentariul la v. 42-46 vezi la Matei 24,45-51.



12:43 Ferice de robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

Verset ce nu a fost comentat.

12:44 Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

Verset ce nu a fost comentat.

12:45 Dar dacă robul acela zice în inima lui: Stăpânul meu zăboveşte să vină; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

Verset ce nu a fost comentat.

12:46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

Verset ce nu a fost comentat.

12:47 Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit deloc, şi n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

A ştiut voia stăpânului său. Vezi la Matei 7,21-27. Dumnezeu măsoară răspunderea omului după cunoaşterea din partea lui a datoriei, inclusiv adevărul pe care ar fi putut să-l cunoască, dar nu s-a folosit de el (vezi Ezechiel 3,18-21; 18,2-32; 33,12-20; Luca 23,34; Ioan 15,22; 1 Timotei 1,13; Iacov 4,17).



12:48 Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

Verset ce nu a fost comentat.

12:49 Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!

Să arunc un foc. [,,Să trimit foc”, KJV]. Textul grecesc accentuează cuvântul ,,foc”. Pentru v. 49-53 vezi la Matei 10,34-36. Ce voiesc? Înţelesul ultimei părţi a versetului 49 nu este clar. O traducere posibilă este ,,Cum doresc ca el să fie deja aprins?”



12:50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cât de mult doresc să se îndeplinească!

Am un botez. În mod clar, nu botezul lui Isus de la Ioan, cu trei ani în urmă, ci ,,botezul” morţii Sale (vezi la Matei 3,11). Când e folosit ca aici în mod figurat cuvântul ,,a boteza” înseamnă a fi ,,cufundat” în împrejurări care aduc pe cineva faţă în faţă cu moartea, tot aşa cum cineva ar fi cufundat în apă o perioadă considerabilă de timp.



12:51 Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare.

Verset ce nu a fost comentat.

12:52 Căci, de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

Verset ce nu a fost comentat.

12:53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii, şi nora împotriva soacrei.

Verset ce nu a fost comentat.

12:54 El a mai zis noroadelor: Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: Vine ploaia. Şi aşa se întâmplă.

Când vedeţi un nor. Pentru comentariul la v. 54-56 vezi la Matei 10,2.3.



12:55 Şi când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: Are să fie zăduf. Şi aşa se întâmplă.

Verset ce nu a fost comentat.

12:56 Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi: vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?

Verset ce nu a fost comentat.

12:57 Şi pentru ce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

Nu judecaţi şi voi. Pentru comentariu la v. 57-59 vezi la Matei 5,25-26.



12:58 Când te duci cu pârâşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

Pârâşul. [,,Adversarul”, KJV]. Gr. antidikos, ,,un oponent [la o judecată]”, deci un ,,vrăjmaş”,

,,un adversar”.

Te târască. Literal, ,,a te târî [cu forţa]”.

Temnicerul. Acela căruia trebuia să i se plătească amenda. Incapacitatea de a o plăti însemna

punerea la închisoare. Pentru vechiul obicei de punere la închisoare pentru datorie vezi la Matei 18,25.

12:59 Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, până nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.

Bănuţ. Gr. lepton, o monedă foarte mică de bronz (vezi p. 49; cf. cap. 21,2).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 COL 96; DA 408 1–7 Ev 237

2 MH 486

3–7 EW 28

6, 7 4T 564

8, 9 5T 437

11 FE 202

13 COL 253; 9T 216

13–21 COL 252–259

14 9T 217

14–21 COL 254

15 COL 259; PP 496; 3T 547; 4T 82

15–21 3T 545

15–23 2T 662

16–21 2T 199; 3T 154, 401

17–21 5T 260

18, 19 COL 256

19 CS 232; 6T 452

20 COL 343; CS 142; PP 668

20, 21 COL 258

21 2T 196, 233, 246, 280, 681; 3T 546; 4T 386; 5T 262

22–26 Ev 237

23 CG 366; Ed 200

24 CG 58; Ed 117

27 SC 68

27–31 Ev 238

30 MB 99

32–34 DA 496

33 CH 18; COL 370, 374; CS 40, 86, 114, 126, 151; Ed 145; EW 57, 95; FE 210; MH 216; TM 395; 1T 169, 175, 176, 192, 197; 2T 242, 280 676, 681; 3T 90, 402,

546; 5T 152, 259, 734; 6T 258; 7T 291, 295; 8T 35; 9T 131

33, 34 GW 341; 5T 465

33–40 6T 453

35 AA 55; Ev 473; FE 366; ML 217; 6T 116; 9T 48, 61, 133, 148

36 GC 427

36, 37 EW 19, 55; 2T 195

36–38 2T 192

37 DA 634; 1T 69; 5T 485; 9T 287

42 DA 634; Ev 345, 373, 432; TM 149; 2T 557, 642; 6T 75, 78

47 COL 353; 2T 251; 4T 249; 5T 160

47, 48 CS 137; 1T 133; 8T 96

48 AA 337; COL 265, 362; Ev 563; PP 420, 528; SR 168; TM 454; 1T 170; 3T 392; 7T 200


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: