1:70 cum vestise prin gura sfinţilor Săi proroci, care au fost din vechime;
Sfinţilor Săi prooroci. Profeţii din vechime mărturiseau despre Hristos (vezi Luca 24,25.27.44; Ioan 5,39; Fapte 3,21), şi ,,au făcut din mântuirea aceasta ţinta cercetărilor şi căutării lor stăruitoare” pentru a înţelege ce ,,avea în vedere Duhul lui Hristos care era în ei” (1 Petru 1,10.11).
Din vechime. [,,De când a început lumea”, KJV]. Adică, ,,din vechime” sau ,,din antichitate”. Expresia aceasta este caracteristică pentru Luca (vezi Fapte 3,21; 15,18). Cea dintâi făgăduinţă privitoare la Răscumpărătorul a fost făcut în Grădina Eden la data când omul a păcătuit (vezi Geneza 3,15). Enoh a îndreptat atenţia oamenilor din generaţia sa în viitor la Mesia (Iuda 14, 15) şi fiecărei generaţii care urma Dumnezeu i-a trimis martori inspiraţi ca să dea mărturie cu privire la siguranţa mântuirii. Fiecare în parte şi toţi laolaltă, ei au dat mărturie despre Hristos (vezi Fapte 3,21; 1 Petru 1,10-12).