1:26 În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret,
Luna a şasea. [Vestirea, Luca 1,26-38. Vezi harta p. 214; diagrama p. 227.] Adică, a şasea lună după arătarea lui Gabriel lui Zaharia (v. 11) şi zămislirea Elisabetei (v. 24) aşa cum s-a afirmat în mod specific de înger (vezi la v. 36).
Gavril. Vezi la v. 11.19.
Nazaret. Un oraş galilean obscur, nemenţionat în VT sau în Talmud, sau cuprins de Iosif într-
o listă de 204 oraşe ale Galileii (vezi la Matei 2,23). Copilăria şi tinereţea lui Isus, perioada în care Scripturile relativ tac, au fost petrecute într-o localitate cu privire la care relatările istorice în cea mai mare măsură nu spun nimic. Aici, într-o comunitate mică, Isus era ferit de influenţa rabinică a centrelor iudaice mai mari, ca şi de cultura greacă păgână care pătrunsese ,,Galilea Neamurilor” (Matei 4,15). Atitudinea obişnuită a iudeilor faţă de Nazaret este reflectată în riposta lui Natanael adresată lui Filip: ,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1,46) şi a Fariseilor adresată lui Nicodim: ,,Cercetează bine şi vei vedea că din Galilea, prooroc nu se ridică” (Ioan 7,52). Vezi ilustraţia din faţa p. 512.
Faptul că Luca amplasează atât pe Maria, cât şi pe Iosif ca locuind în Nazaret şi în mod specific îl numeşte ,,cetatea lor” (cap. 2,39) este dovada acurateţei istorice a naraţiunii Evangheliei. Dacă el sau alţii de la care el primise informaţiile sale (v. 1-3) ar fi inventat povestirea, ei ar fi căutat să pună pe Maria şi pe Iosif în Betleem în tot cursul zămislirii şi naşterii lui Hristos şi nu într-o cetate din Galilea, având în vedere mai ales reputaţia nefavorabilă a Galileii în general şi a Nazaretului în particular. Faptul că Matei nu menţionează Nazaretul în legătură cu evenimentele care preced naşterea lui Isus (vezi Matei 1,18-25) dă mărturie şi cu privire la natura independentă a dovezilor relatate în cele două Evanghelii. Dacă ar fi fost vreo înţelegere secretă între diferiţii scriitori ai Evangheliei, cu intenţia de a înşela, ei ar fi avut mai multă grijă pentru a da relatărilor lor cel puţin aparenţa unei asemănări superficiale. Afirmaţia explicativă a lui Luca că Nazaretul era ,,o cetate a Galileii” poate o fi dovadă, aşa cum cred unii, că Luca scria pentru persoane care nu locuiau în Palestina şi care nu ar fi putut cunoaşte un târg atât de obscur.