9:24 Un foc a ieşit dinaintea Domnului, şi a mistuit pe altar arderea de tot şi grăsimile. Tot poporul a văzut lucrul acesta; au scos strigăte de bucurie, şi s-au aruncat cu faţa la pământ.
Un foc. Focul acesta l-ar fi putut mistui pe Moise, Aaron şi întreg poporul (cap. 10,1.2), în loc de aceasta, el a mistuit jertfele de pe altar. Dumnezeu Îşi adusese la îndeplinire făgăduinţa (v.4, 6). După tradiţia iudaică, focul sacru obţinut cu ocazia aceasta s-a păstrat cel puţin până la distrugerea Templului lui Solomon, şi poate chiar un timp mai îndelungat.
Dumnezeu acceptase lucrarea omului. Sanctuarul era acum dedicat şi consacrat. Tot aşa şi preoţii. Toate pregătirile au fost încheiate pentru serviciul care avea să continue mai mult de 1400 de ani, iar apoi să fie transferat pentru sanctuarul de sus.
Comentariile lui Ellen G. White 1-9, 22-24 PP 359