Printable ModeLevitic, 5
|
5:1 Când cineva, fiind pus sub jurământ ca martor, va păcătui, nespunând ce a văzut sau ce ştie, şi va cădea astfel sub vină, Când... va păcătui. ,,Dacă cineva păcătuieşte” (RSV). În Biblia ebraică, versetele 1-13 sunt unite la capitolul 4, pentru motivul evident că ele se ocupă cu acelaşi subiect ca şi cap. 4, adică jertfele pentru păcat. Totuşi, caracterul lor este puţin diferit, fiind cazuri intermediare între jertfele pentru păcat şi jertfele pentru vină, împărtăşindu-se de natura ambelor şi purtând ambele nume. Fiind pus sub jurământ. Mai degrabă, ,,un jurământ public” (RSV). Locul este scena unei curţi de judecată, unde martorii sunt chemaţi să depună mărturie. Cel care refuză să mărturisească este declarat vinovat. Sunt vremuri când datorii neplăcute, pe care am prefera să le evităm trebuie să fie aduse la îndeplinire. Când spunem adevărul, trebuie să fim cu băgare de seamă să nu atribuim vreo vină şi astfel să judecăm pe fratele nostru. Trebuie să avem grijă ca faptele pretinse să fie într-adevăr fapte, iar nu bănuieli. Probele indirecte pot să indice calea spre adevăr, dar ele pot şi să inducă complet în eroare. Să ne ferim a trage concluzii lipsise de temei. Un caz în speţă este acela al unui diacon care a fost văzut de mai mulţi membri ai bisericii trecând pe lângă casa de adunare în ziua Sabatului îmbrăcat în hainele lui de toate zilele şi ducând o mică sarcină de lemne. Mai târziu, el a venit la serviciul divin ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat. El a fost de îndată cercetat, deoarece păcatul fusese public, dar nu se dădea pe faţă nici un fel de regret. În acest caz, nu se puneau la îndoială faptele, iar el nu tăgăduia ceea ce făcuse. Martorii şi acuzatul erau de acord în privinţa faptelor care avuseseră loc. Fapta sa era o clară călcare a Sabatului. Apoi el a explicat. În dimineaţa acelei zile, el simţise îndemnul să viziteze o văduvă şi pe cei doi copii ai ei, pe care avea de gând să-i ia la şcoala de Sabat. Ajungând acasă a găsit-o pe mamă bolnavă şi casa fără lemne de foc. A plecat acasă la el, s-a schimbat de haine şi a dus un braţ de lemne pentru familia nevoiaşă. Acest lucru îl văzuseră martorii, dar necunoscând împrejurările, ei au tras concluzia că el a făcut în Sabat ceva ce nu trebuia să fie făcut. Un martor trebuie să spună adevărul, tot adevărul, şi nimic altceva decât adevărul. Lui nu-i este îngăduit să născocească, nici să adauge, nici să scadă, nici să judece motivele care au promovat fapta. Multă nedreptate şi necaz s-ar evita dacă s-ar da mai multă atenţie acestor principii. 5:2 sau când cineva, fără să ştie, se va atinge de ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei târâtoare necurate, şi va băga apoi de seamă şi se va face astfel vinovat; Ceva necurat. Popoarele din vechime n-au avut cunoştinţele medicale de care dispunem astăzi. Ele nu puteau ajunge la cunoştinţa că venind în contact cu anumite boli puteau deveni purtători de boală. Astfel că singurul principiu sănătos era să se evite orice părea suspect. Călcarea acestui principiu putea duce la epidemie. Ca măsură sanitară, acest principiu este încă sănătos. Legile levitice, desigur, s-au ocupat în primul rând cu ,,necurăţia” morală şi ceremonială. În acelaşi timp, multe dintre aceste reguli aveau o semnificaţie atât pentru corpurile oamenilor, cât şi pentru sufletele lor. Având în vedere că oamenii nu erau pregătiţi nici să înţeleagă, nici să aprecieze pe deplin aspectul fizic, această valoare, deşi se subînţelege, adesea nu este nici măcar amintită. Cuvântul tame, tradus ,,necurat” nu este niciodată folosit în Vechiul Testament decât în legătură cu ,,necurăţia” levitică. În versetul 1 şi 4 este evident că obiectul în discuţie este răspunderea morală. Având în vedere că ,,necurăţia” din versetele 2 şi 3 este clasată cu aceea din verstele 1 şi 4 ca fiind păcat de acelaşi fel, aceasta trebuia să fie de asemenea o chestiune de răspundere morală. În codul levitic, ,,necurăţia” este mai ales o vinovăţie morală sau ceremonială şi poate sau nu poate să însemne adevărată ,,necurăţie” fizică. 5:3 sau când cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de orice spurcăciune care face pe cineva necurat, şi va băga de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat; Şi va băga de seamă. Un om poate fi necunoscător şi din cauza aceasta fapta lui să fie considerată scuzabilă. Dar, deşi necunoscător, el poate să devină o ameninţare pentru alţii ca purtător de infecţie. De aceea, în unele cazuri se putea ca el să nu fie întru totul necunoscător şi trebuia să înveţe o lecţie destinată să-l impresioneze pe el şi pe alţii. Cu toate acestea, nu trebuia să i se atribuie vinovăţie totală unuia care era necunoscător, afară de cazul că procedase aşa în mod voit, şi avusese posibilitatea să cunoască mai mult. Unii închid ochii în mod deliberat faţă de lumină, asigurându-se că prin aceasta sunt scutiţi de răspundere. Dar la judecată va trebui să dăm socoteală nu numai pentru ce ştim, ci şi pentru ce am fi putut şti, dacă am fi depus efortul să aflăm. 5:4 sau când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat: Când cineva... jură. Aceasta nu se referă la conversaţie, ci la declararea solemnă a unei făgăduinţei de a face sau de a se abţine a face anumite lucruri. Când oamenii încheiau un contract sau legământ, exista un acord mutual, iar acest acord era confirmat adesea printr-un jurământ. Dacă una din părţile contractante uită făgăduiala sa, pe care o întărise prin jurământ, sau o respingea în mod deliberat şi dacă ,,bagă de seamă mai târziu, se va face astfel vinovat”. Greşeala de a nu păstra cuvântul este un păcat flagrant al zilelor noastre şi pare a fi în creştere. De astfel de creştini trebuie să te păzeşti. Este uşor să cazi în căile lumii şi să ajungi slab faţă de standardul pus de Dumnezeu. 5:5 Când cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul. Să-şi mărturisească. El este vinovat şi ştie acest lucru. O recunoaştere generală nu va fi suficientă. Aceasta trebuie să fie o mărturisire a ,,acelui lucru”. Nimic mai puţin nu va fi de ajuns. 5:6 Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l-a făcut, o parte femeiască din turmă, şi anume, o oaie sau o capră, ca jertfă ispăşitoare. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea păcatului lui. Jertfă ispăşitoare. Aceasta consta dintr-o oaie, sau o capră. Acestea erau jertfe obişnuite, iar preotul făcea ispăşire pentru păcatul aducătorului. 5:7 Dacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă de ispăşire, iar celălalt ca ardere de tot. Turturele. Dumnezeu simte împreună cu cei săraci în ce priveşte aducerea jertfei obişnuite. Păcătosul aducea la preot două păsări, iar preotul sacrifica mai întâi una ca jertfă pentru păcat, iar apoi pe cealaltă ca ardere de tot. 5:8 Să le aducă preotului, care va jertfi întâi pe cea care are să slujească drept jertfă de ispăşire. Preotul să-i frângă cu unghia capul de la grumaz, fără să-l despartă; Verset ce nu a fost comentat. 5:9 să stropească un perete al altarului cu sângele jertfei de ispăşire, iar celălalt sânge să-l stoarcă la picioarele altarului: aceasta este o jertfă de ispăşire. Verset ce nu a fost comentat. 5:10 Cealaltă pasăre s-o pregătească drept ardere de tot, după rânduielile aşezate. Astfel va face preotul pentru omul acesta ispăşirea păcatului pe care l-a făcut, şi i se va ierta. Verset ce nu a fost comentat. 5:11 Dacă nu poate să aducă nici două turturele sau doi pui de porumbel, să aducă pentru păcatul lui, ca dar, a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, şi anume ca dar de ispăşire; să nu pună untdelemn pe ea, şi să n-adauge nici tămâie, căci este un dar de ispăşire. Floarea făinii. Vinovatul putea să fie prea sărac ca să nu poată aduce turturele sau porumbei. Dar chiar şi cel mai sărac putea să aducă o mică porţie de făină. El nu trebuia să pună pe ea untdelemn sau tămâie, pentru că atunci ar fi devenit o jertfă de mâncare. Fără acestea, ea rămânea o jertfă pentru păcat. Preotul lua un pumn de făină şi o ardea pe altar, în acelaşi fel ca ,,darurile” de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului.” Ca să nu fie considerată jertfă de mâncare, Dumnezeu repetă că ea este ,,un dar de ispăşire”. Aici suntem confruntaţi cu o situaţie neobişnuită – o jertfă pentru păcat fără sânge. Dar mai este şi un alt lucru important în legătură cu ea: astfel de jertfe pentru păcat nu ajungeau niciodată pe altar. Pentru accentuare, Dumnezeu repetă: ,,Aceasta este o jertfă pentru păcat”. Cum trebuie să explicăm deosebirea de ritual pe care o îngăduie Dumnezeu aici? Conform cu Evrei 9,22, ,,fără vărsare de sânge nu este iertare”. Aceasta este regula. Levitic 5,11-13 este o excepţie de la regula generală. Nu toate lucrurile, ci ,,după Lege, aproape totul este curăţit cu sânge” (Evrei 9,22). Faptul că în cazul acesta o jertfă pentru păcat face ispăşire fără sânge probabil că explică pe ,,aproape”. La drept vorbind, niciodată nu poate fi adevărată iertare de păcat fără sângele lui Hristos. Dacă ar fi aşa, moartea lui Hristos ar fi zadarnică. Dar, în simbol, erau cazuri unde iertarea şi curăţirea aveau loc fără vărsarea imediată a sângelui. 5:12 S-o aducă la preot, şi preotul să ia din ea un pumn plin, ca aducere aminte, şi s-o ardă pe altar, ca şi pe darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: acesta este un dar de ispăşire. Verset ce nu a fost comentat. 5:13 Astfel va face preotul pentru omul acela ispăşirea păcatului pe care l-a făcut faţă de unul din aceste lucruri, şi i se va ierta. Cealaltă parte care va mai rămâne din darul acesta, să fie a preotului, ca şi la darul de mâncare. Verset ce nu a fost comentat. 5:14 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: Verset ce nu a fost comentat. 5:15 Când cineva va face o nelegiuire şi va păcătui fără voie faţă de lucrurile închinate Domnului, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui un berbec fără cusur din turmă, după preţuirea ta, în sicli de argint, după siclul sfântului locaş. Va face o nelegiuire. ,,Lucrurile închinate Domnului” sunt primele roade, zecimea, darurile şi orice altceva ce aparţine de slujirea lui Dumnezeu. ,,Nelegiuirea” avută aici în vedere este fie reţinerea, fie diminuarea, adică plătirea unei sume mai mici decât era datorat. Jertfa cerută pentru această nelegiuire era ,,un berbece fără cusur”. Dar aceasta nu era de ajuns, cel care păcătuise mai trebuia şi să restituie şi ,,să mai adauge a cincia partea a lucrului”. Această prevedere era o piedică temporară pentru reţinerea deliberată. Când se punea problema sumei în discuţie, preotul trebuia să facă preţuirea. După ce se avea loc restituirea, preotul făcea ,,ispăşire pentru el cu berbecele adus ca jertfă pentru vină” (v.16). 5:16 Să mai adauge a cincea parte la preţul lucrului, cu care a înşelat sfântul locaş, şi să-l încredinţeze preotului. Şi preotul să facă ispăşire pentru el cu berbecul adus ca jertfă pentru vină, şi i se va ierta. Verset ce nu a fost comentat. 5:17 Când va păcătui cineva făcând, fără să ştie, împotriva uneia din poruncile Domnului, lucruri care nu trebuie făcute, şi se va face vinovat, purtându-şi astfel vina, Lucruri care nu trebuie făcute. A doua situaţie este mult asemănătoare cu prima (v.14-16), dar se referă la ,,lucruri care nu trebuie făcute”. Acestea sunt lucruri care, deşi nu sunt amintite în mod deosebit, ajung să nu fie pe placul lui Dumnezeu. Dumnezeu se ocupă mai de grabă cu principii decât cu amănunte. Cele Zece Porunci se ocupă cu principii fundamentale. Porunca ,,să nu furi” nu specifică lucrul care nu trebuie să fie luat. Ea este atot-cuprinzătoare. Ea nu spune ,,să nu furi obiecte mari”. Ea spune simplu: ,,să nu furi”. Tot aşa şi în cazul acesta, Dumnezeu ar fi putut intra în amănunte. Dacă ar fi făcut aşa, unii ar fi putut fi ispitiţi să creadă că lucrurile menţionate sunt mai serioase decât cele care au fost omise. Aşa că Dumnezeu include toate abaterile în declaraţia: ,,lucruri care nu trebuie să fie făcute”. Nimeni nu putea invoca ignoranţa. Aceasta poate să pară ca fiind o ,,afirmaţie tare”, dar era justă. 5:18 să aducă preotului ca jertfă pentru vină un berbec fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea greşelii pe care a făcut-o fără să ştie; şi i se va ierta. Ispăşirea... greşelii. Necunoaşterea este ceva de care trebuie să ne pocăim. De obicei, ignoranţa nu este considerată ca păcat. Dumnezeu simte împreună cu cel necunoscător, şi noi trebuie să simţim la fel. Dar trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă spre a ne îmbunătăţi defectele. 5:19 Aceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta se făcuse vinovat faţă de Domnul. Verset ce nu a fost comentat. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: