17:11 Căci viaţa trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să slujească de ispăşire pentru sufletele noastre, căci prin viaţa din el face sângele ispăşire.
Viaţa din el. Interdicţia împotriva mâncării sângelui este repetată în cărţile lui Moise de şapte ori (Geneza 9,4; Levitic 3,17; 7,26.27; 17,10; Deutronom 12,16.23.24; 15,23). Motivul dat este că sângele reprezintă viaţa, de fapt, sângele este viaţa. Acest lucru este adevărat chiar în sens literal. Sângele poartă hrană, putere, căldură pentru fiecare parte a corpului şi elimină tot ce distruge şi vatămă. El este mijlocul indispensabil fără de care viaţa este imposibilă. Toate celelalte părţi ale corpului sunt hrănite prin el. Dacă apare o rană undeva, sângele îi aduce materialul necesar pentru vindecarea ei. Ştiinţa află mereu noi fapte despre sânge şi fiecare fapt descoperit măreşte mirarea noastră cu privire la însuşirile lui uimitoare.
Sângele deţine un loc important în Planul Mântuirii. Sângele lui Hristos este descris de repetate ori ca elementul vital în mântuire. De aceea avem astfel de expresii ca: ,,a câştigat-o cu însuşi sângele Lui” (Fapte 20,28), ,,mântuirea prin sângele Lui” (Efeseni 1,7), ,,pace prin sângele” (Coloseni 1,20), ,,sfinţeşte poporul cu însuşi sângele Lui” (1 Petru 1,2), ,,Duhul, apa şi sângele” (1 Ioan 5,8), “nu numai cu apă, ci cu apă şi cu sânge” (1 Ioan 5,6), “ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său” (Apocalipsa 1,5). Dacă îndepărtăm doctrina despre sânge şi ispăşirea cu sânge din Biblie, rămânem fără Mântuitor. El era ,,ca un miel pe care îl duci la măcelărie”, şi ,,prin rănile Lui suntem tămăduiţi” (Isaia 53,7.5).
Trebuie să fi fost un cuvânt tare pentru popor şi pentru ucenici, când Hristos a anunţat: ,,dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului, şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţă în voi înşivă. Cine mănâncă trupul Meu, şi bea sângele Meu, are viaţă veşnică” (Ioan 6,53.54.60). Pentru creştinul sincer, cuvintele acestea au o însemnătate adâncă. Ele aduc aminte de cuvintele noului legământ, legământul de sânge, simbolul căruia este Cina Domnului (1 Corinteni 11,25).
Ispăşire pentru suflete. Literal ,,o acoperire pentru suflet”. Sângele face ispăşire din cauza vieţii care este în el. Sângele lui Hristos face ispăşire pentru că reprezintă viaţa Lui. Moartea lui Hristos a împlinit un scop, viaţa Lui un altul, şi amândouă ne asigură mântuirea. Prin moartea Lui, Hristos a plătit pedeapsa şi a satisfăcut pretenţiile legii, prin viaţa Sa, ne asigură viaţa (Romani 5,10).