3:39 De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui!
De ce să se plângă omul cât trăieşte? La versetul acesta comentatorul Iudaic tradiţional, Midraş, observă laconic: ,,E de ajuns pentru el că trăieşte” (Midrash Rabbah, Lamentations, sec. 9). Faptul că un om are viaţă – un dar de la Dumnezeu – e de ajuns pentru a-i aminti că o mână dumnezeiască îl păstrează (vezi Fapte 17,28). Poetul foloseşte un pic de ironie pentru a-l face să se ruşineze pe cel care este ispitit să se plângă atunci când e supus încercării: Oare un om care în fiecare clipă îşi trage sufletul prin bunăvoinţa lui Dumnezeu, va îndrăzni să vorbească împotriva cârmuirii de către Domnul a treburilor universului?