20:18 Şi copiii lui Israel s-au sculat, s-au suit la Betel, şi au întrebat pe Dumnezeu, zicând: Cine din noi să se suie întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin? Domnul a răspuns: Iuda să se suie întâi.
S-au sculat. Mult mai probabil că conducătorii oştirii adunate au plecat la Silo să întrebe înaintea chivotului despre planul lor de procedură. Este greu să se socotească că toată oştirea de 400 000 de oameni urma să mărşăluiască 20 de mile până la cortul întâlnirii ca să întrebe pe Domnul. Probabil că avea să meargă numai o delegaţie.
Betel (în engl. ,,Casa lui Dumnezeu"). Ebraicul beth'-el. Dacă cuvântul acesta este lăsat netradus, expresia va fi: ,,s-au suit la Betel", şi acesta este felul în care este redat în traducerile moderne. Totuşi, este poate mai bine a traduce cuvântul decât a-l folosi ca nume propriu, indicând cetatea Betel din apropiere, pentru că, pe vremea aceea, cortul întâlnirii era la Silo, cam la 10 mile nord de Betel şi 20 de mile nord de Miţpa, unde tăbărâse oştirea. Este vădit că ei au mers la Silo, unde era cortul întâlnirii, ca să ceară sfat de la Dumnezeu (vezi cap. 21.2,4,12). Cu toate acestea, există posibilitatea ca chivotul să fi fost mutat pentru o vreme de la Silo, ca şi pentru cuvântarea de rămas bun a lui Iosua la Sihem (Iosua 24,1; PP, p. 523).
Cine din noi? O oştire atât de mare nu putea să manevreze uşor în jurul micului deal pe care era aşezată Ghibea. Ei hotărâseră să atace deocamdată numai o singură seminţie.
Iuda. Seminţia aceasta era renumită ca fiind agresivă. Ei păstrează o poziţie pre-eminentă de la începutul cărţii (cap. 1,1.2).