1:23 căutaţi să mântuiţi pe unii, smulgându-i din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.
Căutaţi să mântuiţi pe unii ... cu frică. Textul de aici este la fel nesigur (vezi comentariul de la v. 22), dar e clar că Iuda îi îndeamnă pe cititori să lucreze în favoarea altora. De asemenea, ei trebuie să fie fără încetare motivaţi de soarta care-i aşteaptă pe cei nelegiuiţi şi să recunoască incapacitatea de a-şi îndeplini singuri responsabilitatea.
Smulgându-i. Gr. harpazo (vezi comentariul de la Filipeni 2,6).
Foc. Se poate ca această figură de stil să fie sugerată de referirea pe care Iuda o făcuse deja la focul de care au avut parte Sodoma şi Gomora (v. 7), Core şi adepţii săi (v. 11; compară cu Numeri 16,35). O figură asemănătoare e folosită în Amos 4,11; Zaharia 3,2.
Urând. Acest cuvânt sugerează scârba pe care o simte creştinul faţă de necazurile cauzate de păcat, chiar şi în timp ce se îngrijeşte, cu dragoste, de victimele păcatului.
Cămaşa. [,,Haina”, KJV]. Gr. chiton, veşmântul purtat direct pe piele (vezi comentariul de la Matei 5,40) şi care era cel mai probabil să fie contaminată de bolile contagioase.
Mânjită de carne. S-ar putea ca Iuda să se fi gândit la lepră, boală despre care de obicei se credea că preînchipuia păcatul (compară cu DA 266), sau la ,,carne” simbol, al dorinţelor păcătoase ale omului (vezi comentariul de la Romani 6,19; 8,3–5). Figura aceasta de stil îndreaptă atenţia către scârba pe care omul pocăit o simte faţă de toate formele păcatului.