1:20 Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră prea sfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt,
Dar voi, preaiubiţilor. Ca în traducerea literală a v. 17 (vezi comentariul de acolo), aici fiind subliniată deosebirea dintre adevăraţii credincioşi şi cei care dezbină biserica.
Zidiţi-vă. Iuda îi îndeamnă pe cititori să-şi zidească credinţa ca o apărare împotriva amăgitorilor, care fuseseră foarte activi în a-şi distruge propria viaţă, dar şi pe a altora. În ce priveşte imaginea sugerată prin cuvântul ,,zidiţi-vă”, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31; 20,32; compară cu cel de la 1 Petru 2,5.
Pe credinţa voastră preasfântă. Sau ,,prin credinţa voastră preasfântă”, adică tot ce biserica învaţă cu privire la Hristos. Pavel vorbeşte despre zidirea pe temelia apostolilor, a profeţilor şi a lui Isus Hristos (Efeseni 2,20), şi e probabil ca Iuda să se fi gândit la acelaşi lucru. Cu greu ar fi putut credinţa personală a cuiva în Isus Hristos să fie numită ,,preasfântă”.
Rugaţi-vă prin Duhul Sfânt. Adică să se roage în conformitate cu instrucţiunile Duhului Sfânt şi cu ajutorul Său (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,31; Efeseni 6,18). În ce priveşte valoarea spirituală a rugăciunii, vezi comentariul de la Luca 18,1.