1:14 Şi pentru ei a prorocit Enoh, al şaptelea patriarh de la Adam, când a zis: Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi,
Şi ... Enoh. Referirea la Enoh şi la citatul din profeţia sa a iscat multă discuţie. Comentatorii sunt în general de acord că pe la mijlocul sec. I î.Hr. cartea pseudo-epigrafică, numită 1 Enoh, circula printre iudei (vezi Vol. V, pp. 87, 88). În cap. 1,9 din această lucrare necanonică se zice astfel: ,,Şi iată! El vine cu zeci de mii din sfinţii Săi ca să-i judece pe toţi şi să nimicească pe cei care nu se tem de Dumnezeu; şi să convingă toată firea de toate faptele neevlavioase pe care le-a comis şi de toate lucrurile grave pe care păcătoşii neevlavioşi le-au rostit împotriva Lui” (R. H. Charles, The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testament, vol. 2, p. 189).
În general se crede că Iuda a citat din această lucrare necanonică, deşi unii susţin tocmai contrariul. Iuda a citat din 1 Enoh doar mânat de Duhul Sfânt.
Al şaptelea patriarh de la Adam. [,,Al şaptelea de la Adam”, KJV]. În 1 Enoh 60,8 de asemenea se spune că acest patriarh a fost al şaptelea de la Adam. În Genesa 5,4–20 este trasată următoarea descendenţă: Adam, Set, Enos, Cainan, Mahalaleel, Iared şi Enoh. Enoh este al şaptelea din acest şir, începând de la Adam inclusiv, conform unei metode antice bine statornicite, numită ,,calcularea inclusivă” (vezi Vol. II, pp. 136, 137). În terminologia modernă, el ar fi al şaselea de la Adam.
A venit Domnul. [,,Domnul vine”, KJV]. Literal, ,,a venit Domnul”, fiind folosit timpul trecut din cauza certitudinii împlinirii profeţiei. În epistola lui Petru, după ce sunt descrişi învăţătorii mincinoşi şi este prezisă soarta lor, cea mai mare parte a capitolului al treilea (2 Petru 3) vorbeşte despre revenirea Domnului. Iuda se mulţumeşte cu o scurtă aluzie, care constă în întregime dintrun citat din profeţia lui Enoh (Iuda 14, 15), poate pentru că dorea să-şi păstreze scrisoarea (vezi comentariul de la v. 3) într-un cadru restrâns. Atât Petru cât şi Iuda consideră că venirea Domnului are legătură cu învăţătorii neevlavioşi, Iuda punând un accent mai mare pe judecata amăgitorilor.
Zecile de mii. Literal, ,,în sfintele Sale miriade”, adică în mijlocul sfintelor Sale miriade. De la cuvântul tradus ,,zecile de mii” (muriades) vine cuvântul nostru ,,miriade” (vezi comentariul de la Luca 12,1).
Sfinţi. Nu e sigur dacă Iuda se referă aici la vasta oştire a sfinţilor îngeri care îl va însoţi pe Hristos când va reveni pe pământ (vezi comentariul de la Daniel 7,10; Matei 25,31; 1 Tesaloniceni 3,13) sau la cei răscumpăraţi care vor coborî cu El la sfârşitul celor 1000 de ani (vezi comentariul de la Apocalipsa 20,4–9).