16:9 Fiii lui Efraim aveau şi cetăţi deosebite în mijlocul moştenirii fiilor lui Manase, toate cu satele lor.
Cetăţile deosebite. În mod literal, ,,cetăţile, separările”, adică ,,cetăţile puse deoparte”. Acestea au fost cetăţile puse deoparte din teritoriul lui Manase pentru fiii lui Efraim, dintre care este amintită numai Tapuah (cap. 17,8). În cap. 17,11 se află o listă a cetăţilor lui Aşer şi Isahar care au fost date lui Manase. În schimb Manase a îngăduit lui Efraim să aibă unele din cetăţile lui. Această împărţire mutuală şi cedare de teritorii de la unul la altul, avea să tindă spre a da naştere la solidaritate între diferitele seminţii, prevenind dezbinarea. Interesul seminţiilor mai tari avea să fie slujit prin completarea cuceririi teritoriului atribuit celor mai slabe. Când ajutăm pe alţii ne ajutăm pe noi. Coeziunea celor zece seminţii, în contract cu Iuda mai târziu, până ce a venit ruptura, îşi poate avea începutul în felul în care a fost împărţit teritoriul la început. Timp de sute de ani probabil că un simţământ de gelozie şi de amărăciune, contra lui Iuda, a pricinuit durere în inima celor din cetăţile nordice, din cauza mărimii teritoriului ei, în contrast cu al lor.