5:9 Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul, şi umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat.
Îndată. Ioan foloseşte cuvântul acesta mult mai puţin frecvent decât Marcu (vezi la Marcu 1,10) şi aici este în contrast izbitor cu cei ,,treizeci şi opt de ani” în cursul cărora omul fusese bolnav.
Umbla. Forma cuvântului folosit aici în textul grec lasă să se înţeleagă nu numai un singur act de umblat, ci o nouă capacitate pe care omul a continuat să o posede. Din punct de vedere fizic el a intrat într-un nou fel de viaţă.
Sabat. Aceasta este cea dintâi din cele şapte minuni săvârşite în Sabat relatate (vezi minunile 3,5,6,9,27-29, din lista de la pag. 210-213). Acum pentru prima dată Isus a combătut pe faţă reglementările rabinice cu privire la Sabat (vezi la Marcu 1,22; 2,23-28; 7,6-13). Faptul că El a făcut lucrul acesta când cetatea era plină de vizitatori la sărbătoare şi că El a dramatizat respingerea din partea Sa a unor astfel de tradiţii prin săvârşirea unei minuni şi prin publicitatea făcută ei, punând pe om să-şi ducă patul, demonstrează importanţa pe care El o dădea chestiunii. Vezi la Ioan 5,10.16.