5:5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci şi opt de ani.
Treizeci şi opt de ani. Această afirmaţie este o mărturie importantă cu privire la natura cu adevărat miraculoasă a vindecării făcute de Isus, pentru că înlătură orice posibilitate ca omul să fi suferit de o incapacitate temporară. Pentru afirmaţii asemănătoare cu privire la alte minuni vezi Luca 13,11; Fapte 4,22. Acest bolnav şedea singur şi fără prieteni, un schilod paralizat (vezi DA 202, 203). Cazul său era cel mai grav din ale celor adunaţi pe marginea scăldătorii (vezi DA 206).