5:2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare.
Poarta Oilor. [ ,,Târgul oilor”, KJV]. Gr. probatike, un adjectiv care se referă la ceva care are de a face cu oile. Traducătorii diferă asupra faptului dacă aceasta trebuie să fie înţeleasă aici ca însemnând ,,târgul oilor”, ,,scăldătoarea oilor” sau ,,poarta oilor”, care sunt toate interpretări posibile. În favoarea luării cuvintelor ,,oi” şi ,,scăldătoare” împreună şi exprimării: ,,În Ierusalim este la scăldătoarea oilor [un loc] numit evreieşte Betesda”, este faptul că toţi scriitorii creştini până în secolul al XIII-lea care se ocupă de acest pasaj îl înţeleg în felul acesta. Pe de altă parte dacă ,,oi” şi ,,scăldătoare” nu sunt luate împreună, iar ,,oi” este înţeles ca fiind numele prescurtat al unui anumit loc din Ierusalim, ,,poarta oilor” (Neemia 3,1; 12,39) pare să fie o identificare probabilă.
Scăldătoare. Deşi a fost o oarecare discuţie cu privire la amplasarea acestei scăldători ea este identificată în general cu o scăldătoare dublă, aflată acum sub ruinele bisericii Sfânta Ana, la nord de actuala Via Dolorosa. Scriind în secolul al III-lea, Origen descrie această scăldătoare ca fiind înconjurată de patru pridvoare cu al cincilea tăind-o de-a curmezişul, lucru care corespunde cu relatarea lui Ioan. Aşa cum există astăzi, este lungă de 55 de picioare şi lată de 12 şi se află la câteva picioare mai jos de nivelul terenului pentru că nivelul terenului este acum mai sus decât în timpurile antice. Ea este acoperită de cinci arcade care susţin podeaua vechii biserici care fusese clădită deasupra ei.
Betesda. Numele acestui loc apare folosit în manuscrise ca Bethezda, Bethzata, Belzatha, şi Bethsaida, iar dovezile textuale pentru fiecare din exprimările acestea nu sunt fără importanţă. Deşi nu se poate lua o decizie finală asupra acestei chestiuni, pare probabil că exprimarea originară era Bethzata, sau ceva asemănător, întrucât partea de nord-est a cetăţii, în care se pare că a fost situată scăldătoarea aceasta (vezi mai sus la ,,scăldătoare”) era numită Bezetha (vezi Iosif, Război, ii.19.4.[530; v. 4,2 [151]), care ar fi putut fi uşor o variantă a lui Bethzata.
Numele Betesda reiese că derivă din aramaică (aici numită ,,ebraică”) la fel ca şi în alte locuri din Ioan; vezi cap. 19,13.17; 20,16) beth chesda, ,,casa milei”. Se poate ca el să fi fost introdus în manuscrisele de mai târziu deoarece era un nume potrivit pentru un loc unde Isus îi vindecase pe bolnavi. Totuşi, întrucât Ioan nu face nici o încercare de a tâlcui numele aici, este evident el nu intenţiona să facă ceva deosebit din însemnătatea cuvântului şi traducătorii moderni ar face bine să urmeze exemplul lui, abţinându-se de a alegoriza numele.
Cinci pridvoare. Vezi mai sus la ,,Scăldătoare”.