4:50 Du-te, i-a zis Isus, fiul tău trăieşte. Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus, şi a pornit la drum.
Du-te. Odată ce transformarea necesară avusese loc, n-a mai fost întârziere în împlinirea cererii, deşi într-un fel în care nu se aşteptase tatăl. El solicitase pe Isus ,,să vină” [,,să coboare”] la Capernaum, dar Isus i-a spus simplu: ,,Du-te”. Astfel, slujbaşului împărătesc i s-a cerut să plece fără dovada că cererea lui fusese împlinită (vezi la v. 48). Credinţa lui era pusă la încercare. El trebuia să ia acel dar, oricum, prin credinţă. El trebuia să acţioneze prin credinţă, având încrederea că primise lucrul pentru care venise să-l ceară.
Trăieşte. Textul grec exprimă ideea că fiul nu numai trăieşte, dar va continua să trăiască.
Omul acela a crezut. Fusese intenţia lui de a vedea înainte de a crede; acum L-a crezut pe Isus pe cuvânt. El a acţionat în credinţă şi drept urmare pacea şi bucuria i-au umplut inima (vezi DA 198-200). Vezi la cap. 1,12.