4:14 Dar oricui va bea din apa, pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.
Oricui va bea. Literal, ,,oricine va bea [odată]”. Faptul că au băut odată din ,,apa vie” pe care Isus o are de oferit, va da satisfacţie permanentă pentru sufletele însetate (vezi la cap. 7,38).
O voi da Eu. Cuvântul ,,Eu” este emfatic şi trasează un contrast puternic între ,,apa vie” şi aceea din fântâna lui Iacov.
În veac nu-i va fi sete. [,,Nu va înseta niciodată”, KJV]. Literal, ,,nu [ou] nu [me] va înseta în veci [eis ton aiona]”. În traducerea engleză cele trei expresii ou, me şi eis ton aiona sunt toate combinate în cuvântul ,,never” – ,,niciodată”. Textul grec este mult mai emfatic de cum arată traducerea engleză. Expresia eis ton aiona este tradusă ,,în veac” în cap. 6,51.58 şi niciodată în 8,51.52; 10,28; 11,26. Pentru cuvântul grec aion vezi la Matei 13,39.
În el în izvor. [,,În el un izvor”, KJV]. Natura figurată a ,,apei vii” pe care Isus o oferea femeii este acum pe deplin evidentă. Apa aceasta satisface setea sufletului după lucruri mai bune decât poate oferi viaţa aceasta.
În viaţa veşnică. Gr. eis zoen aionion (vezi la cap. 3,16). Pentru aionios, ,,veşnic” vezi la Matei 25,41. Rezultatul băutului din ,,apa vie” (vezi la Ioan 4,10) este o viaţă care nu se sfârşeşte niciodată.