4:11 Doamne, I-a zis femeia, n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna aste adâncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie?
Doamne. Gr. Kurios, ,,doamne”, ,,domnule”, aici în sensul din urmă, ca un titlu de respect. Ceva din glasul şi comportarea lui Isus a impresionat-o pe femeie şi vorba ei nepăsătoare, ,,tu, iudeu” (v. 9) se preschimbă acum într-o formă de adresare reflectând respect.
De unde? Femeia tot se mai gândeşte că Isus vorbeşte de apa literală. Dar evident El nu Se referă la această fântână care era la adâncime de 100 sau mai mult de picioare – pentru că El nu avea uneltele ca să scoată apă din ea.