3:29 Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este deplină.
Cine are mireasă. Legătura lui Dumnezeu cu poporul Său este comparată adesea cu aceea a unui mire faţă de mireasă (vezi Isaia 54,5; Ieremia 2,2; 3,20; Ezechiel 16,18; 23,4; Osea 2,19.20; 2 Corinteni 11,2; Efeseni 5,25-27; etc.) Acum Isus părea că câştigă cu succes poporul Israel pentru Sine.
Prietenul mirelui. ,,Prietenul mirelui” era mijlocitorul care făcea aranjamente între familia mirelui şi aceea a miresei. Lui i-ar fi făcut plăcere când tranzacţia ajungea la un punct culminant fericit. Ioan îşi împlinise rolul încredinţat lui de a-l chema pe Israel să accepte pe Dumnezeu şi Învăţătorul lui spiritual şi acum se bucura de succesul evident al Aceluia în favoarea Căruia lucrase. Propria lui ,,bucurie” se ,,împlinea” în felul acesta. Vezi la Marcu 2,19.
Stă şi-l ascultă. Poate Ioan vorbeşte despre prietenul mirelui ca fiind atent să afle dorinţele mirelui şi să le împlinească. Sau, Ioan s-ar putea referi la momentul când mirele salută pe mireasa sa pentru prima dată faţă către faţă şi cavalerul de onoare se bucură de încheierea cu succes a sarcinii sale. La fel, Ioan nu putea să regrete că oamenii erau atraşi la Hristos; de fapt aceasta împlinea nădejdile lui cele mai dragi.