10:6 Isus le-a spus această pildă, dar ei n-au înţeles despre ce le vorbea.
Pildă. Gr. paroimia, nu parabole, cuvântul obişnuit pentru ,,parabolă”, pentru o definiţie a căreia vezi p. 203. În LXX-a paroimia şi parabole traduc ebr. mashal, pentru definiţia căruia vezi vol. III, p. 945. Paroimia apare numai de cinci ori în Noul Testament: aici, în Ioan 16,25 (de două ori), 29 şi în 2 Petru 2,22. În această referire din urmă el înseamnă clar ,,proverb”, dar definiţia aceasta nu se potriveşte întrebuinţărilor cuvântului în Ioan. Ioan foloseşte cuvântul pentru a descrie o vorbire simbolică sau figurată, poate enigmatică. ,,Alegorie” sau ,,figură” ar fi un echivalent apropiat. Cuvântarea din Ioan 10 diferă de ceea ce este numită de obicei o parabolă prin aceea că nu ţine faptele exterioare cu totul distincte de adevărurile ideale aşa cum se face în parabolele adevărate.
Ei n-au înţeles. Adică, n-au prins adevărul pe care-l ilustra Isus. Ei au înţeles lucrurile din afară, natural, dar adevărurile spirituale au rămas ascunse de ei. Ei erau orbi spiritual (cap. 9,40.41).