3:14 Vin grămezi-grămezi în valea judecăţii, căci ziua Domnului este aproape, în valea judecăţii.
Judecăţii. Ebr. charus, un cuvânt cu mai multe definiţii posibile. Contextul este acela care determină sensul în fiecare caz în parte. Rădăcina lui charus este charas, care înseamnă ,,a decide”, ,,a determina”, ,,a fixa”, ,,a stabili”. Charus poate fi participiul trecut al lui charas şi, prin urmare, poate însemna ,,hotărâre” în sensul că soarta naţiunilor nelegiuite este în curs de a fi hotărâtă. Să observăm, totuşi, că ,,hotărârea” la care se face aici referire Îi aparţine lui Iehova ca judecător (vezi comentariul la v. 2 şi 12), şi nu acelora care sunt judecaţi. Altfel spus, timpul lor har este deja încheiat. Acum este ,,ziua Domnului” (vezi comentariul la Isaia 13,6). LXX zice valea ,,pedepsirii”, sau ,,răzbunării”.
Charus poate fi şi adjectiv şi substantiv. Ca atare, poate să însemne ,,auriu” (Psalmi 68,13), ,,şanţ” (Daniel 9,25), ,,harnici” (Proverbe 10,4), ,,având o tăietură” (tradusă ,,ciuntă” Levitic 22,22), sau ,,unealtă de treierat” (Iov 41,30; Isaia 28,27). Din aceste sensuri numai ,,unealtă de treierat” se potriveşte cu contextul. Unii preferă traducerea aceasta. Imaginea este, atunci, a unei văi în care nelegiuiţii sunt treieraţi.
Cuvintele expresiei ,,valea hotărârii” au fost adesea folosite pentru a descrie mulţimile pământului, ale căror destine personale atârnă în cumpănă. Cu toate că cuvintele ar putea fi împrumutate şi aplicate astfel, ar trebui să se ţină seama că nu aceasta este aplicaţia primară a textului, cea intenţionată de Inspiraţie.