2:13 Sfâşiaţi-vă inimile nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul, Dumnezeul vostru. Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate, şi-I pare rău de relele pe care le trimite.
Sfâşiaţi-vă. Pentru un iudeu sfâşierea hainelor era un semn de adâncă mâhnire. Însemna că dăduse de o nenorocire teribilă (Geneza 37,34; Levitic 13,45; 2Cronici 34,27; Ieremia 36,24). Totuşi, întrucât era posibil ca astfel de semne exterioare de durere să fie date pe faţă fără vreo acoperire reală în simţăminte lăuntrice de întristare, poporului i se recomanda să evite acest fel de făţărnicie sfâşiindu-şi, în schimb, inimile.
Milostiv şi plin de îndurare. Vezi Exod 34,6.7; Neemia 9,17.
Îi pare rău. Cu privire la părerea de rău a lui Dumnezeu vezi comentariul la Geneza 6,6; 1Samuel 15,11; vezi şi PP 630. Disciplina judecăţilor nu ar fi necesară dacă s-ar produce schimbarea de caracter cerută (vezi Ieremia 26,3, Iona 4,2). Rugăciunea nu schimbă gândul lui Dumnezeu. În El nu este ,,nici schimbare, nici umbră de mutare” (Iacov 1,17). Însă rugăciunea îl schimbă pe rugător (vezi comentariul la Daniel 10,13). Când sunt împlinite condiţiile rugăciunii la care se poate răspunde, Dumnezeu revarsă bogate binecuvântări.