2:10 Înaintea lor se cutremură pământul, se zguduie cerurile, soarele şi luna se întunecă, şi stelele îşi pierd lumina.
Se cutremură pământul. Acest verset trebuie înţeles în legătură cu v. 11. El descrie fenomenul fizic care însoţeşte Ziua Domnului. Situaţia descrisă aici n-ar fi putut fi produsă de oştirea de lăcuste decât dacă vorbirea era menită să fie extrem de hiperbolică. Descrierea plină de intensitate a invaziei insectelor slujea doar ca o ilustraţie a judecăţilor ce vor veni asupra lui Iuda în Ziua Domnului (vezi comentariul la cap. 1,4.15).
Soarele şi luna. Compară Isaia 13,9-11; Amos 8,9. Isus a arătat cum aceste fenomene fizice se vor desfăşura în legătură cu ziua finală a Domnului (Matei 24,29-30). Ioel se concentra asupra zilei celei mari a Domnului aşa cum ar fi putut avea loc în dreptul naţiunii lui Israel (vezi comentariul la cap. 1,4). Isus arăta cum ziua cea mare a Domnului va veni, acum când planurile lui Dumnezeu sunt îndeplinite prin biserică (vezi p. 35, 36).