30:1 Şi acum! Am ajuns de râsul celor mai tineri decât mine, pe ai căror părinţi nu-i socoteam vrednici să-i pun printre câinii turmei mele.
Şi acum! Acesta este unul dintre cele mai emoţionante capitole din carte. Iov zugrăveşte în el contrastul dintre starea lui prezentă şi cea trecută.
Celor mai tineri. Se pare că prin locurile unde trăia Iov existau nişte oameni ticăloşi şi decăzuţi, consideraţi hoţi de către vecinii lui, care vedeau în nenorocirile lui Iov un prilej de a-şi bate joc de un membru al unei grupe superioare. Oamenii aceştia erau atât de josnici şi de stricaţi încât erau evaluaţi ca fiind mai prejos decât câinii de la stână. Orientalii nu puteau folosi un limbaj care să exprime mai bine dispreţul faţă de cineva decât numindu-l câine (vezi Deuteronom 23:18; 1 Samuel 17:43; 24:14; 2 Samuel 3:8; 9:6; 16:9; 2 Regi 8:13.)