Printable ModeIov, 3
|
3:1 După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s-a născut. A blestemat ziua. Cuvântul tradus "blestemat" vin de la qalal, un termen comun pentru blestemare şi nu de la barak, ca în cap. 1:5.11; 2:5.9 (vezi la cap. 1:5). Odată cu trecerea săptămânilor se pare că Iov trece de la o atitudine de resemnare calmă la una de adâncă disperare. Compară cu blestemarea de către Ieremia a zilei sale de naştere în cuvinte asemănătoare (Ieremia 20:14-18). 3:2 A luat cuvântul şi a zis: A luat cuvântul. Ebr. 'anah, în general tradus "a răspunde". Aici înseamnă "a răspunde la o ocazie", "a vorbi în vederea împrejurărilor" (vezi Deuteronom 26:5; Isaia 14:10; Zaharia 3:4). Cu versetul acesta se încheie introducerea în proză a cărţii lui Iov. Capitolul 3:3-26 prezintă primul poem. Este împărţit în trei strofe, v, 3-10; 11-19 şi 20-26. În strofa întâi, Iov blestemă ziua naşterii sale şi noaptea zămislirii sale. În cea de-a doua, el îşi exprimă dorinţa de a fi murit înainte de naştere. A treia strofă pune întrebarea: Pentru ce-i forţează Dumnezeu pe oameni să trăiască, atunci când ei ar vrea mai bine să moară? Blestemele lui sunt solemne, profunde şi sublime. Aceste declaraţii poetice nu se pretează la o analiză tehnică amănunţită. Iov nu are logică. Mai degrabă, el exprimă simţămintele nestăvilite ale unui suflet zdrobit. 3:3 Blestemată să fie ziua în care m-am născut, şi noaptea care a zis: S-a zămislit un copil de parte bărbătească! Blestemată fie ziua. [Să piară ziua, KJV]. Un fel poetic de a spune: "Doresc să nu mă fi născut". "Ziua" este aici personificată. Noaptea. "Noaptea" este de asemenea personificată. O variantă mai simplă ar fi "noaptea care a zis" (vezi RSV). Un copil de parte bărbătească. Ebr. geber, "un bărbat", scoţând în evidenţă că e puternic, altfel decât femeile şi copiii. Nu este cuvântul obişnuit care indică sexul masculin; acesta ar fi fost zakar. Geber este folosit aici în mod poetic. După cum vestirea zămislirii este făcută de "noaptea" personificată, tot aşa fiinţa care a fost zămislită este considerată nu copil, ca în mod normal, ci bărbatul în care avea să se transforme Iov. LXX face ca noaptea să fie aceea a naşterii lui Iov şi nu a zămislirii lui. Motivul este probabil acela de a evita dificultatea anunţării sexului copilului în noaptea zămislirii. Totuşi, folosind imaginaţia poetică, un astfel de lucru este aici atribuită nopţii. 3:4 Prefacă-se în întuneric ziua aceea, să nu se îngrijească Dumnezeu de ea din cer, şi să nu mai strălucească lumina peste ea! Ziua aceea. Versetele 4 şi 5 blestemă ziua naşterii, iar versetele 6-10, noaptea zămislirii. Întuneric. Este blestemul cel mai impresionant care putea fi rostit asupra unei zile, deoarece întunericul este opusul zilei. Să nu se îngrijească. Literal, "să nu întrebe de ea". Dumnezeu este Cel care dă zilei lumina. El e solicitat acum să o treacă cu vederea. Strălucească lumina. Sublinierea se realizează prin repetare. 3:5 S-o cuprindă întunericul şi umbra morţii, nori groşi să vină peste ea, şi neguri de peste zi s-o înspăimânte! Umbra morţii. Ebr. şalmaweth. Unii savanţi schimbă vocala pentru a citi salmuth şi o traduc "întuneric adânc" (vezi RSV). Şalmuth este privit ca cel mai puternic cuvânt din limba ebraică care exprimă ideea de întuneric (vezi Iov 10:21.22; 12:22; 16:16; 24:17; 34:22; Isaia 9:2; Ieremia 2:6; Amos 5:8). Alţi comentatori consideră că nu există suficiente motive pentru îndepărtarea de punctările vocalice tradiţionale, care sunt susţinute de LXX, şi adoptă traducerea "umbra morţii". S-o cuprindă. De la ebr. ga'al, "a răscumpăra", "a acţiona ca rudă". Aici, probabil, cu sensul de "a pretinde". Cuvântul are şi înţelesul de "a păta" sau "a mânji". Ambele semnificaţii dau sens pasajului, dar primul redă o imagine mai vie. Noaptea, ca ruda cea mai apropiată a zilei, de îndată ce aceasta soseşte o va pretinde pentru sine. Despre o tratare a lui ga'al în înţelesul acesta, vezi la Rut 2:20. Nori. [Un nor, KJV]. Fie ca nori compacţi, groşi strânşi laolaltă să se coboare asupra ei. Acesta este un fel de a exprima ideea de întuneric pe care poetul caută să o sublinieze. Neguri de peste zi. Probabil o referire la eclipse, cicloane sau furtuni de nisip care ar întuneca ziua. 3:6 Noaptea aceea! S-o acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni! Noaptea aceea. Noaptea zămislirii lui Iov (v. 3). Întunericul. Ebr. 'ophel, uneori folosit pentru a exprima întunericul din lumea morţii (vezi cap. 10:22). Să piară. [Să nu fie adăugată, KJV]. Literal, "să nu se bucure". Traducerea "să nu fie adăugată" cere o schimbare a vocalelor în verbul ebraic. O astfel de schimbare e susţinută de versiunea lui Symmachus a LXX. Totuşi, traducerea literală este perfect inteligibilă şi nu există motive suficiente pentru renunţarea la ea. Să nu mai fie numărată. Iov ar scoate din şirul zilelor noaptea zămislirii lui. 3:7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! Stearpă. [Solitară, KJV]. Literal, "stearpă", "tare", "steril". Noaptea aceea să fie lipsită de bine, aşa cum o stâncă goală e lipsită de verdeaţă. 3:8 Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce ştiu să întărâte Leviatanul; Blestemată să fie. Acesta este un text foarte dificil. Mulţi comentatori cred că Iov invoca ajutorul vrăjitorilor, "cei ce blestemă zilele", persoane care pretindeau că sunt capabile să aducă blesteme asupra anumitor zile. Dacă interpretarea aceasta este corectă, nu urmează de aici că Iov credea în vrăjitori. El recunoştea pur şi simplu existenţa lor şi, folosind limbajul poetic, dorea să poată fi îngrămădite asupra nopţii zămislirii sale nu doar relele reale, ci şi cele imaginare. Clarke vede în "cei ce blestemă zilele" pe cei care detestă ziua, care urăsc lumina zilei, ca adulterii, ucigaşii, hoţii şi răufăcătorii, pentru ale căror practice este mai potrivită noaptea. Să întărâte Leviatanul. [Să-şi înalţe bocetul, KJV]. Literal, "leviatanul". Propoziţia ar trebui citită "care sunt pregătiţi să trezească leviatanul". Aceia care aplică prima parte al versetului la vrăjitori văd în aceasta o nouă referire la puterea vrăjitorilor de a trezi leviatanul. Mitologia antică avea un balaur care era vrăjmaşul soarelui şi al lunii şi despre care se credea că are putere asupra eclipselor. Pare neraţional să se creadă că Iov credea în astfel de puteri. Dacă se referă la mitologie, el face aceasta doar ca să găsească o imagine poetică expresivă. 3:9 să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aştepte lumina, şi să nu mai vadă genele zorilor zilei! Stelele din amurgul ei. Cuvântul "amurg", "crepuscul" se poate referi la amurgul serii, sau la zorii dimineţii; aici, este vorba de ultimul. Zorilor zilei. Literal, "genele zorilor zilei". 3:10 Căci n-a închis pântecele care m-a zămislit, nici n-a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei. Pântecele care m-a zămislit. Literal, "pântecele meu", adică pântecele care m-a născut. Noaptea este descrisă aici ca având putere să oprească zămislirea. 3:11 De ce n-am murit în pântecele mamei mele? De ce nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pântecele ei? De ce? O întrebare repetată de Iov, precum şi de toţi cei ca el din decursul veacurilor. Dar în cazul acesta, Iov nu întreabă de ce era făcut să sufere, ci de ce n-a murit din pruncie. El nu caută atât de mult un răspuns, cât îşi exprimă adânca lui disperare. Dat sufletul. Literal, "murit" sau "expirat". Expresia "a-şi da sufletul" este o traducere interpretativă care reflectă teologia traducătorilor cu privire la natura omului. În cele mai multe cazuri, expresia traduce un cuvânt ebraic sau grecesc care înseamnă simplu "a muri" (vezi Genesa 25:8.17; 49:33; Marcu 15:37; Fapte 5;5.10). Pe de altă parte, "a-şi da duhul" e o traducere literală a expresiei greceşti din Matei 27:50. 3:12 De ce am găsit genunchi care să mă primească? Şi ţâţe care să-mi dea lapte? Să mă primească. [M-au prevenit, KJV]. Cuvântul folosit în KJV cuprinde înţelesul vechi de "a anticipa" sau de "a merge înainte" (1 Tesaloniceni 4:15). O traducere mai bună a formei verbului ebraic folosită aici ar fi "a întâmpina", "a confrunta", "a primi". Iov întreba probabil : "De ce m-a luat mama în poala ei?" 3:13 Acum aş fi culcat, aş fi liniştit, aş dormi şi m-aş odihni Aş dormi. [Aş fi dormit, KJV]. Iov descrie moartea ca un somn liniştit şi odihnitor (vezi Psalmi 13:3; Ioan 11:11; 1 Corinteni 15:51; 1 Tesaloniceni 4:14). În pasajul de faţă el nu aşteaptă cu nerăbdare viaţa de după înviere. El pune în contrast suferinţele lui prezente cu odihna de care s-ar fi bucurat dacă ar fi fost mort. 3:14 cu împăraţii şi cei mari de pe pământ, care şi-au zidit falnice morminte, Cu împăraţii. Iov pune în contrast situaţia lui nenorocită cu demnitatea morţii. Gândul lui a fost bine exprimat de Bryant Thanatopsis a lui: "Dar în eternul loc de odihnă - al tău Tu nu eşti fără soţi, şi nici Nu poţi dori mai mult sălaş. Vei fi Cu patriarhii lumii de demult, Cu regi, cu înţelepţi, cu toţi cei buni, Aleşi, cu marii văzători trecuţi, Toţi într-un singur, grandios mormânt." Falnice morminte. [Locuri pustii, KJV]. Concizia face dificilă descoperirea sensului exact al acestei expresii. Unii văd în expresia aceasta ideea că împăraţii îşi clădesc monumente reclădind cetăţi ruinate şi pustii (vezi Isaia 61:4; Ezechiel 36:10.33; Maleahi 1:4); alţii cred că termenul este termen ironic pentru palatele splendide care, indiferent de măreţia lor, ajung, în cele din urmă o ruină. 3:15 cu domnitorii care aveau aur, şi şi-au umplut casele cu argint. Verset ce nu a fost comentat. 3:16 Sau n-aş mai fi în viaţă, aş fi ca o stârpitură îngropată, ca nişte copii care n-au văzut lumina! Stârpitură îngropată. Înainte Iov întrebase: "Pentru ce n-am murit la naştere?" (vezi la v. 11). 3:17 Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri. Necăjesc. [Acolo nelegiuiţii încetează necăjirea, KJV]. Literal, "bântuirea", "agitaţia". Cuvântul descrie neodihna, neliniştea, frământarea lăuntrică, care îl caracterizează pe cel nelegiuit. Cuvântul provine dintr-o rădăcină ebraică ce înseamnă "a fi agitat", "a tremura", "a dârdâi de frig" (vezi Deuteronom 2:25; Proverbe 29:9; Isaia 5:25). Iov 3:17-19 nu se referă la viaţa viitoare. Descrie uitarea mormântului. Frământarea, oboseala, robia chinuitoare ale vieţii sunt înghiţite într-un somn fără vise. Deşi acesta e un gând frumos, creştinul trebuie să vadă dincolo de mormânt învierea şi nemurirea. Iov exprimă mai târziu această nădejde măreaţă (cap. 14:14.15). 3:18 Acolo cei puşi în lanţuri sunt lăsaţi toţi în pace, nu mai aud glasul asupritorului; Cei puşi în lanţuri. Aici sunt indicaţi cei supuşi la muncă forţată şi care sunt totdeauna sub biciul "asupritorului". Cuvântul tradus "asupritor" este cel redat "isprăvnicei" din Exod 3:7; 5,6.10.13.14. 3:19 cel mai mic şi cel mare sunt tot una acolo, şi robul scapă de stăpânul său. Cel mic şi cel mare. Egalitatea tuturor oamenilor indiferent de vârstă în faţa morţii este frumos zugrăvită de Bryant în "Thanatopsis": "... În lungul şir De seculi ce se duc, ca muritori În floarea primăverii tânărul Maturul om, fecioara, vârstnica, Copilul fraged, omu-ncărunţit- Vor fi alăturea de tine puşi De cei ce la-al lor rând îi vor urma." 3:20 Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce suferă, şi viaţă celor amărâţi la suflet, Pentru ce? Expresia aceasta introduce a treia strofă a plângerii lui Iov. El a meditat la meditase la pacea şi liniştea morţii. Acum gândurile i se reîntorc la propria lui nenorocire şi repetă seculara întrebare: "De ce?" Strofa este tabloul unui om care doreşte cu ardoare moartea, dar e sortit să trăiască. Experienţa aceasta îşi are corespondentul modern în bolnavul de cancer se stinge încetul cu încetul în lunile lungi, zadarnice şi agonizate înainte ca moartea să-i aducă eliberarea. Acum, ca şi atunci, adesea se pune întrebarea: "De ce?" Lumină. Vezi v. 16. Lumina pare să fie folosită aici ca un simbol al vieţii. Amărâţi la suflet. Ebr. mare nephesh. Combinaţia acestor cuvinte ebraice este tradusă diferit: "amărâţi" (Judecători 18:25), "suflet amărât" (1 Samuel 1:10), "nemulţumiţi" (1 Samuel 22:2), "amărâţi în suflet" (1 Samuel 30:6), "înfuriaţi" (2 Samuel 17:8). Aici, expresia este la plural. Iov nu se gândeşte doar la sine, ci are în vedere şi alţi suferinzi. 3:21 care aşteaptă moartea şi nu vine; măcar că o doresc mai mult decât o comoară, Verset ce nu a fost comentat. 3:22 care n-ar mai putea de bucurie şi de veselie, dacă ar găsi mormântul? Verset ce nu a fost comentat. 3:23 Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu ştie încotro să meargă, pe care îl îngrădeşte Dumnezeu din toate părţile? Nu ştie încotro să meargă. [Drumul îi e ascuns, KJV]. Iov se simte înfrânt. Nu ştie încotro să se îndrepte. Îl îngrădeşte. Satana a pretins că Dumnezeu ridicase un gard de ocrotire în jurul lui Iov (cap. 1:10). Acum Iov pretinde că Dumnezeu a înălţat un gard de suferinţe în jurul lui. 3:24 Suspinele îmi sunt hrana de toate zilele, şi jalea mi se varsă ca apa. Suspinurile îmi sunt hrana. [Suspinul meu vine înainte ca să mănânc, KJV]. Literal, "înainte de pâinea mea". Înţelesul e nesigur. Unii traduc expresia, dar pe o bază îndoielnică, "în loc de hrana mea". Alţii au sugerat următoarele variante: "iau locul hranei mele zilnice", "ca hrană a mea ", "când încep să mănânc". Unii au presupus că starea de sănătate a lui Iov îi provoca dureri când mânca; alţii că suspinele lui erau tot atât de prezente ca hrana lui zilnică. Natura poetică a pasajului face ca explicaţia ultimă să fie mai probabilă. Jalea. [Mugetele, KJV]. Sau "gemetele", "suspinele". Aceste expresii ale durerii lui Iov sunt ca un curent continuu de apă. 3:25 De ce mă tem, aceea mi se întâmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte! De ce să mă tem? [Lucru de care să mă tem, KJV]. Vrea această afirmaţie să spună că Iov a nutrit teama de dezastru înainte ca necazul să-l fi lovit? Deducţia aceasta nu e necesară. Tradus literal, textul zice: "Mă tem de ceva, şi acel ceva vine peste mine; şi de ce mi-era frică, am parte." Se pare că Iov descrie experienţa sa după ce au început necazurile. Fiecare catastrofă îi sporeşte teama de alt necaz; şi în fiecare caz, se pare că alt necaz vine. 3:26 N-am nici linişte, nici pace, nici odihnă, şi necazul dă peste mine. Necaz. Vezi la v. 17. Nu trebuie să se tragă concluzia că declaraţiile lui Iov din cap. 3 reprezintă o reacţie lăudabilă la nenorocire. Poemul acesta cuprinde multă nemulţumire şi amărăciune care, în împrejurările acelea, pot fi iertate, dar nu aprobate. Faptul că Iov se plângea de soartă sa îl face să pară mai uman decât dacă n-ar fi fost tulburat de nenorocirile lui. Iov a fost măreţ din punct de vedere spiritual nu pentru că n-a fost niciodată descurajat, ci pentru că treptat a găsit o cale ca să iasă din descurajare. Dacă dorim să vedem un exemplu desăvârşit de tărie în suferinţă, trebuie să privim la Isus, nu la Iov. În suferinţă, Iov a blestemat ziua naşterii sale, iar Isus a zis: "Pentru aceasta am venit până la ceasul acesta" (Ioan 12:27). În lumea aceasta de păcat desăvârşirea caracterului vine numai prin suferinţă (vezi la Evrei 2:10; 1 Petru 4:13). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 � � PK 162; 3T 262 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: