29:5 când Cel Atotputernic încă era cu mine, şi când copiii mei stăteau în jurul meu;
Încă era cu mine. Iov, din cauza suferinţelor sale, ajunsese să considere că Cel Atotputernic nu mai era cu el (vezi 6:4; 7:19; 9:17; 10:16).
Copiii. Cele două experienţe care îl chinuiau mai mult pe Iov sunt puse alături în versetul acesta - aparenta retragere a prieteniei lui Dumnezeu şi pierderea copiilor săi. Cea mai mare fericire are în ea posibilitatea celei mai mari întristări. Cele mai mari binecuvântări, când dispar, lasă cel mai mare gol.