22:6 Luai fără pricină zăloage de la fraţii tăi, lăsai fără haine pe cei goi.
Luai... zălog. Un "zălog" este ce dă debitor unui creditor ca garanţie. Păcatul pus aici în seama lui Iov era că el ceruse astfel de garanţii fără motive îndreptăţite: adică în cazul în care nu exista nici o datorie, în cazul în care datoria era plătită sau când garanţia era mult prea mare faţă de valoarea datoriei (vezi Neemia 5:2-11). După codul levitic, îmbrăcămintea luată ca zălog trebuia să fie dată înapoi la apusul soarelui (Exod 22:26,27). De asemenea, era interzisă luarea ca zălog a pietrele de râşniţă (Deuteronom 24:6). Obţinerea de profituri necinstite de la sărac a fost un păcat obişnuit al omenirii în toate timpurile.
Păcatele de care-l acuză Elifaz pe Iov sunt cele care sunt adesea săvârşite de oamenii bogaţi şi influenţi. Cele mai multe dintre verbele din v. 6-9 sunt la un timp care sugerează ideea frecvenţei, arătând că Elifaz prezenta păcatele acestea ca un practică obişnuită în viaţa lui Iov. Unica dovadă pe care el o avea că Iov săvârşise aceste păcate era realitatea suferinţei lui. Nenorocirea groaznică, după filozofia lui Elifaz, indica păcate groaznice.