13:1 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit şi a luat seama.
Ochiul meu a văzut. Versetele 1 şi 2 sunt strâns legate de cap. 12, alcătuind finalul naturală al primei părţi a argumentaţiei lui Iov, că Dumnezeu este suveran în treburile oamenilor.
13:2 Ce ştiţi voi, ştiu şi eu, nu sunt mai prejos decât voi.
Verset ce nu a fost comentat.
13:3 Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu.
Să vorbesc acum Celui Atotputernic. Ţofar exprimase dorinţa ca Dumnezeu să Se arate şi să vorbească împotriva lui Iov (cap. 11:5). Iov ar saluta bucuros prilejul de a discuta lucrurile cu Dumnezeu.
13:4 Căci voi sunteţi nişte făuritori de minciuni, sunteţi cu toţii nişte doctori de nimic.
Făuritori de minciuni. Literal, "modelatori de minciuni".
Doftori de nimic. Ei erau ca nişte medici care se duc să viziteze pe bolnav, dar nu pot face nimic pentru el.
13:5 O, de aţi fi tăcut, ce înţelepciune aţi fi arătat!
Ce înţelepciune. Vezi Proverbe 17:28. Dacă se socoteşte că Iov este oarecum lipsit de răbdare, trebuie să se ia în consideraţie faptul că e încolţit de trei împotrivitori, toţi nerăbdători să-l prindă cu vreo greşeală şi deloc blânzi în mustrările lor.
13:6 Acum, ascultaţi, vă rog, apărarea mea, şi luaţi aminte la răspunsul buzelor mele!
Verset ce nu a fost comentat.
13:7 Vreţi să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu? Şi să spuneţi minciuni, ca să-L apăraţi?
Pentru Dumnezeu. Expresia aceasta stă la începutul propoziţiei ebraice, arătând prin aceasta că trebuie să primească un accent special. "Pentru Dumnezeu veţi susţine voi principii nedrepte?" Cât de adesea s-au spus şi s-au făcut lucruri nedrepte, aşa-zis pentru a susţine interesele lui Dumnezeu!
Să-L apăraţi. [Pentru El, KJV]. Aşezat, în ebraică, la începutul propoziţiei pentru accentuare, la fel ca expresia de mai sus, "pentru Dumnezeu".
13:8 Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?
Vreţi să ţineţi cu El? [Veţi accepta persoana Lui?, KJV]. Literal, "să-I înălţaţi feţele", un idiom ebraic pentru a arăta părtinire. De fapt Iov zice: "Vreţi voi, ţinând parte lui Dumnezeu, să susţineţi principii nedrepte şi să apăraţi poziţii care de fapt nu stau?" Iov simţea că prietenii lui căutau să-l ofenseze pe el, în timp ce căutau să-L îndreptăţească pe Dumnezeu. El simţea că ei acţionau numai din slugărnicie faţă de Dumnezeu. fără înţelegere corespunzătoare a lucrurilor în cauză.
Să-l apăraţi. Vreţi voi, asemenea unui judecător nedrept, să fiţi părtinitori în favoarea uneia dintre părţile în dispută?
13:9 Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare? Sau vreţi să-L înşelaţi cum înşelaţi pe un om?
Vă va cerceta? Veţi fi voi în stare să rezistaţi la cercetarea lui Dumnezeu?
Cum înşelaţi pe om? Gândiţi voi să-L înşelaţi pe Dumnezeu, cum aţi înşela pe un om? Dumnezeu e prea mare şi prea înţelept pentru a fi înşelat prin linguşire sau printr-o paradă de respect.
13:10 Nu, nu; ci El vă va osândi, dacă în ascuns nu lucraţi decât părtinindu-L pe El.
El vă va osândi. Prezicerea aceasta s-a împlinit mai târziu (vezi cap. 42:7).
Părtinindu-l. Vezi la v. 8. În nici un caz nu e drept să se manifeste părtinire, indiferent de persoana în cauză. Trebuie să fie căutat adevărul exact şi judecata la care se ajunge, potrivit acestuia.
13:11 Nu vă înfricoşează măreţia Lui? Şi nu cade groaza Lui peste voi?
Vă înfricoşează. Iov îi avertizează pe prietenii săi cu privire la măreţia lui Dumnezeu. El vede că ei se expun mâniei divine prin ideile lor greşite.
13:12 Părerile voastre sunt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut.
Părerile. [Amintirile, KJV]. Aici maxime, zicale, proverbe concise, reproduse din memorie. Citatele din înţelepţii de pe vremuri nu valorează mai mult decât cenuşa.
Întăriturile. [Trupurile, KJV]. Ebr. gabbim, ceva încovoiat şi prin urmare aplicat pe spinarea unui om (Psalmi 129:3). Alte sensuri sunt "înălţimi" (Ezechiel 16:24.31.39), "ieşitura [a unui scut]", tradusă "partea cea mai tare"["cocoaşele", KJV], sau întăriturile făcute rapid din pământ, cum este probabil aici. Iov pare să ridiculizeze argumentele prietenilor săi, pe care le caracterizează drept întărituri de lut.
13:13 Tăceţi, lăsaţi-mă, vreau să vorbesc! Întâmplă-mi-se ce mi s-ar întâmpla.
Tăceţi. Aici e sugestia unei încercări de întrerupere. Iov cere privilegiul de a i se îngădui să continue şi să-şi termine cuvântarea, întâmplă-se ce s-ar întâmpla. În ebraică e accentuat pronumele "eu" [în româneşte subînţeles], vrând să zică: "şi eu [nu voi] voi vorbi".
13:14 Îmi voi lua carnea în dinţi, şi îmi voi pune viaţa în joc.
Îmi voi lua carnea în dinţi. Acesta e un pasaj neclar. Unii consideră că ilustraţia e luată din practica animalelor de a-şi duce prada în dinţi. O astfel poziţie expusă a prăzii provoacă alte animale de a încerca să o apuce, lucru care adesea duce la luptă şi posibil la pierderea prăzii. După interpretarea aceasta, Iov declară că îşi dă seama că afirmaţiile lui îl duc pe un teren primejdios, dar el e hotărât să meargă înainte, vină orice ar veni.
Alţii trag atenţia că propoziţia aceasta este cel mai bine explicată prin compararea cu al doilea rând al versetului, "îmi voi pune viaţa în joc" "şi îmi pun viaţa în mână". Rândul acesta pare să dea ideea unui risc calculat.
Iar alţii cred că expresia e o reminiscenţă a unei păreri primitive că atunci când un om moare sufletul lui iese din trup prin gură sau nările lui. Aceasta ar face textul echivalent cu "sunt pe moarte". Interpretarea aceasta este forţată şi în conflict cu contextul.
Ideea unui risc calculat pare înţelesul cel mai probabil al propoziţiei. Iov recunoaşte că se ceartă cu Dumnezeu. El îşi dă seama de slăbiciunea sa. Totuşi continuă să afirme că el crede că are dreptate, indiferent de consecinţe. Versetul oglindeşte îndrăzneala morală a lui Iov.
13:15 Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.
De mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit. [Chiar dacă mă ucide, mă voi încrede în El, KJV]. E posibil de a traduce ebraica primei jumătăţi a acestui verset în două feluri: (1) ca aici [în KJV], şi
(2) "iată mă va ucide, n-am nici o nădejde". Deosebirea stă în felul cum e ortografiat cuvântul ebraic lo' tradus "în el" [KJV]. Lo' înseamnă aproape invariabil "nu", fiind adverbul ebraic obişnuit al negaţiei. Pentru a obţine traducerea "în el" ortografierea ar fi în mod normal lo. Totuşi, redarea din KJV este sprijinită de LXX, Vulgata, Siriaca, şi de Targumi. Fie traducătorii versiunilor vechi aveau înaintea lor în textul ebraic pe lo, fie ei socoteau pe lo' ca echivalent uneori cu lo. Alte texte unde lo', "nu", este pe cât se pare scris în loc de lo, "lui", sau echivalentul acestuia, sunt: Exod 21:8; Levitic 11:21; 25:30; 1 Samuel 2:3; 2 Samuel 16:18.
Acceptând formularea din KJV, avem prima treaptă a scării prin care Iov a ieşit din abisul disperării. "Din adâncurile descurajării şi disperării Iov s-a ridicat la înălţimile încrederii nestrămutate în îndurarea şi puterea mântuitoare ale lui Dumnezeu. Biruitor, el a declarat: Chiar dacă mă voi ucide, mă voi încrede în El" (PK 163, 164).
Îmi voi apăra purtarea. Iov repetă hotărârea din v. 13 şi 14 de a-şi apăra cauza.
13:16 Chiar şi lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.
Poate sluji. [De asemenea va fi, KJV]. LXX zice aici: "Lucrul acesta se va întoarce la mine spre mântuire". Nelegiuit. [Făţarnic, KJV]. Ebr. chaneph, un om profan, nereligios şi nelegiuit. LXX traduce propoziţia astfel: "deoarece înşelăciunea nu va avea intrare la el".
13:17 Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, luaţi aminte la cele ce voi spune.
Ascultaţi. Textul acesta subliniază ceea ce spusese Iov în textele anterioare. El doreşte ca prietenii săi să-şi dea seama de încrederea lui în Dumnezeu, ca şi de intenţia lui de a da glas plângerii sale.
13:18 Iată-mă sunt gata să-mi apăr pricina, căci ştiu că am dreptate.
Sunt gata să-mi apar pricina. Adică: "mi-am pregătit argumentele".
Ştiu că am dreptate. [Ştiu că voi fi îndreptăţit, KJV]. "Declarat drept" sau "îndreptăţit".
13:19 Are cineva ceva de spus împotriva mea? Atunci tac, şi vreau să mor.
Atunci tac. [Dacă îmi ţin limba, KJV]. "Trebuie să vorbesc, dacă nu, mor". De când prietenii lui Iov îl acuzaseră de nelegiuire, el insistase fără încetare asupra privilegiului de a-şi apăra cauza în faţa lui Dumnezeu. Lucrurile ajunseseră acum într-un punct în care trebuia fie să vorbească, fie să moară.
13:20 Numai două lucruri fă-mi, şi nu mă voi ascunde de Faţa Ta:
Două lucruri fă-mi. [Nu face două lucruri, KJV]. Iov cere două favoruri: (1) despovărarea de suferinţă cel puţin pentru un timp (v. 21); (2) despovărarea de spaimele mentale şi spirituale (v. 21). În absenţa durerii fizice sau mentale, Iov simte că nu va fi în stare să pledeze cauza în mod deplin sau drept.
13:21 Trage-Ţi mâna de pe mine, şi nu mă mai tulbura cu groaza Ta.
Verset ce nu a fost comentat.
13:22 Apoi cheamă-mă şi-Ţi voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc eu, şi răspunde-mi Tu!
Lasă-mă să vorbesc. Iov era gata să ia fie partea acuzatului, fie a acuzatorului în procesul său cu Dumnezeu.
13:23 Câte fărădelegi şi păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege şi păcatele mele.
Câte? Iov nu pretinde că e cu totul desăvârşit, dar susţine că păcatele sale nu sunt pe măsura suferinţelor sale. El Îi cere lui Dumnezeu să-i enumere păcatele.
13:24 Pentru ce Îţi ascunzi Faţa, şi mă iei drept vrăjmaş?
Îţi ascunzi Faţa? Poate că a existat o pauză dramatică după v. 23, când Iov a aşteptat răspunsul lui Dumnezeu privind păcatele lui. Deoarece Dumnezeu nu a răspuns, Iov a exclamat: "Pentru ce Îţi ascunzi Faţa?" Pe de altă parte se poate ca Iov doar să se fi plâns că Dumnezeu nu aprobă cererile lui din v. 21.
Mă iei. Adică mă socoteşti.
13:25 Vrei să loveşti o frunză suflată de vânt? Vrei să urmăreşti un pai uscat?
Să loveşti o frunză. Iov se compară cu două lucruri din cele mai puţin importante şi mai fără valoare imaginabile. El nu poate înţelege de ce e nevoie ca Dumnezeu să înspăimânte şi să urmărească pe cineva atât de neînsemnat.
13:26 Pentru ce să mă loveşti cu suferinţe amare, şi să mă pedepseşti pentru greşeli din tinereţe?
Mă loveşti. [Scrii lucruri amare împotriva mea, KJV]. Iov se referă la întocmirea unui raport al acuzaţiilor pe care Dumnezeu le-a adus împotriva lui.
Din tinereţe. Iov consideră suferinţa sa ca rezultat al păcatelor sale din tinereţea sa, întrucât nu are păcate din perioada maturităţii care să atragă o atât de mare nemulţumire divină.
13:27 Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci, să-mi pândeşti toate mişcările, să pui hotar paşilor mei,
Butuci. Un mijloc primitiv de pedepsire şi încarcerare.
Să-mi pândeşti. Literal "să urmăreşti".
Pui hotar. Iov n-ar avea libertate de mişcare. Dumnezeu pune hotare activităţii lui. Iov e ca un om închis şi păzit, lipsit de libertate.
13:28 când trupul meu cade în putrezire ca o haină mâncată de molii?
Cade în putrezire. [Şi el, ca un lucru putred, KJV]. Iov se referă la sine şi la întreaga omenire (vezi v. 25). Folosirea de către el a persoanei a treia "el" [KJV] cu referire la sine amplifică simţământul lipsei de importanţă. Versetul acesta e logic legat de v. 14, care dezvoltă ideea slăbiciunii omului.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 11 �
MH 434
15 �
�
CT 317; Ed 156; ML 328; 6T 157; 7T 275
15.16 �
PK 164