1:5 Şi, după ce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi: se scula dis-de-dimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei câte o ardere de tot. Căci zicea Iov: Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor. Aşa avea Iov obicei să facă.
După ce petreceau zilele. Sau "încheiaseră circuitul". Tabloul este acela al unui ciclu de zile, venind una după alta prin rotaţie.
Sfinţea. Ca preot patriarhal al familiei, el îi "consacra" pe copiii săi. Pare că Iov îi invita pe copiii săi să vină în casa lui, unde se ţinea un fel de ceremonie religioasă.
Fiii mei au păcătuit. Pare că fiii duceau o viaţă de lux, lipsită de griji. Având o sensibilitate spirituală aparte, Iov identifica primejdiile din calea lor şi implora iertarea divină în favoarea lor. Lucru destul de ciudat păcatul de care se temea Iov la fii săi era acelaşi păcat pe care, mai târziu, el însuşi a fost ispitit să-l comită. Ei erau ispitiţi de huzur; el era ispitit de lipsuri.
Au suspinat. [Au blestemat, KJV]. Ebr. barak, de peste 200 de ori tradus "a binecuvânta". Dar aici şi în Iov 1:11; 2:5.9; 1 Regi 21:10.13, sensul cerut pare să fie exact opusul. Ca să atribuie lui barak înţelesuri contrare, mulţi savanţi preferă să privească folosirea aici ca eufemism. Alţii traduc barak prin înţelesul lui obişnuit "a binecuvânta" şi traduc termenul 'Elohim "dumnezei" în loc de "Dumnezeu", dând astfel de înţeles că fiii binecuvântau dumnezei falşi. Se pare însă că sensul este de "a blestema" şi că 'Elohim înseamnă adevăratul Dumnezeu. Cuvinte cu înţeles opus se găsesc şi în alte limbi vechi, precum egipteana.
Avea Iov obicei să facă. Literal, "toate zilele". Cu toate că era un om bogat şi influent, Iov n-a îngăduit ca răspunderile sale să-i diminueze grija pentru copiii săi, pe care îi prezenta mereu înaintea Dumnezeului său.